Intru aceasta zi, povestire din viata Sfantului Macarie egipteanul, despre doua femei ce au ajuns la desavarsire, in lume fiind
Pentru voi atata osteneala am indurat.
Rugandu-se oarecand Cuviosul catre Dumnezeu, s-a facut un glas catre
dansul, zicandu-i: „Macarie, inca n-ai ajuns la masura celor doua
femei, care vietuiesc impreuna in cetatea cea de aproape.” Deci, auzind
aceasta batranul, si-a luat toiagul sau si a mers in Cetatea aceea si,
afland casa lor, a batut in usa si indata una dintre dansele a iesit cu
mare bucurie si l-a primit pe el. Apoi, chemand batranul pe amandoua, a
zis catre dansele asa: „Pentru voi atata osteneala am indurat, venind
din pustia cea departata, ca sa inteleg lucrurile voastre, pe care
spuneti-mi-le mie, netainuindu-le.” Si au raspuns femeile catre
batranul: „Crede-ne pe noi, Sfinte Parinte, ca nici in noaptea trecuta
de patul barbatilor nostri n-am fost libere, deci, ce fel de lucruri
cauti de la noi ?” Iar batranul staruia, rugandu-le pe ele, sa-i arate
randuiala vietii lor. Iar ele, silite fiind, au zis : „Noi nici un fel
de rudenie intre noi nu aveam si s-a intamplat ca s-au insotit cu noi
doi frati si, cu dansii, cinsprezece ani petrecand in aceeasi casa,
nici un cuvant rau sau spurcat n-am zis una catra alta, nici nu ne-am
sfadit candva, ci in pace pana acum vietuim. Si ne sfatuiam cu un gand,
ca, lasand pe sotii cei trupesti, sa mergem in ceata sfintelor
fecioare, celor ce slujesc lui Dumnezeu, dar n-am putut sa-i induplecam
pe barbatii nostri, ca sa ne lase pe noi, macar ca foarte cu multe
lacrimi si rugaminti i-am rugat pe dansii. Drept aceea, necastigandu-ne
dorirea, am pus asezamant intre Dumnezeu si intre noi ca nici un fel de
cuvant nesocotit sa nu zicem pana la moartea noastra.”
Acestea,
auzindu-le, Sfantul Macarie a zis: „Cu adevarat, nici fecioare, nici
maritate, nici monah, nici mirean, ci hotararea cea buna o cauta
Dumnezeu, primind-o pe ea ca pe insasi fapta, si fiecaruia, dupa
alegerea cea de buna voie, ii da pe Duhul Sfant, Cel ce indrepteaza
viata tuturor celor ce vor sa se mantuiasca.”
( Proloage)
Postat in Sfaturi duhovnicesti de Parintele Zisu Iulian