Tradiţia Bobotezei la români
În marginea râului la apa Iordanului…..
Sãrbătoarea numită popular Boboteaza este una a luminii, a purificării. Ritualurile din această zi au la bază elementul apă, apa dintâi sau apa neîncepută devenită prin sfinţire aghiazmă mare . Prin apă, element primordial, ni se dã botezul care este o purificare a fiinţei, prin ieşirea din apele morţii şi întoarcerea la izvoarele vieţii. Sărbătoarea Bobotezei este una a începuturilor. Ne aflăm încă într-un timp al prorocirilor. În Bucovina, în ziua de Bobotează se colindă, se prevesteşte vremea, şi dacă noul an va fi îmbelşugat. În Moldova, în ajunul Bobotezei grupuri de copii vestesc sosirea preotului strigând chiraleisa, din grecescul Kyrie eleison Doamne miluieşte. Aceste datini capătă sensul unei vestiri. În Bucovina, preotul însoţit de gospodari merge pe la case cu lumânări aprinse. Lumina este purificare, de aceea în ajunul Bobotezei înainte de aprinderea focului se strânge cenuşa din sobă, pentru a fi păstrată până la primăvară, când se presară pe câmp pentru recoltă bogată. În seara zilei de 6 ianuarie² tinerii practică Iordănitul, ritual ce constă în a stropi simbolic casele pe care le colindă, pentru a aduce noroc.
La ritualurile creştine de sfinţire a apei se adaugă altele precreştine de alungare a duhurilor rele, stropirea sau scufundarea în apa râurilor sau a lacurilor, dar şi aprinderea focurilor, bǎtutul clopotelor ca să se deschidă cerurile, trasul cu puşca pentru a speria diavolii care fug şi se îneacă în ape adânci. Un alt obicei este ritualul păzitului fântânilor la care participă tot satul. În tradiţia populară Boboteaza este sfinţirea naturii şi a apelor. În această zi, apa, element al genezei se sfinţeşte încă o dată prin aruncarea simbolică a unei cruci în mare, lac sau râu. Într-o peşteră din munţii Orăştie, în ziua de Bobotează se practică un ritual încă din perioada precreştină –scufundarea crucii. Crucea este aruncată în izvorul care se află în peşteră. În urma slujbei de sfinţire a apei, dacă nu este adusă la suprafaţă crucea, cineva coboară în peşteră pentru a o recupera. Găsirea crucii prevesteşte că anul va fi rodnic, primăvara ploioasă, iar vara caldă. Dacă izvorul aduce repede crucea la suprafaţă, vor fi ploi abundente.
Toate aceste obiceiuri au un simbolism aparte, acela al intrării în apă, al coborârii, asemenea unei coborâri în mormânt, pentru a reveni apoi la viaţă. Boboteaza sau botezul, reprezintă ieşirea din apa morţii şi întoarcerea la izvoare, la primordial.
Credincioşii români ortodocşi sărbătoresc Botezul Domnului pe 6 ianuarie. De asemenea, pe 6 ianuarie, în statele din Europa de vest sunt aşteptaţi Regii Magi.( Culese din tradiţia populară)
Postat in Credinta si Istorie de Parintele Zisu Iulian