Nu te mai ,,ascunde”!
“Să vă lepădaţi de toată agoniseala nelegiuită! Iar dacă veţi dobândi câştig după dreptate, fără să fiţi prea mult aplecaţi spre el, să-l chivernisiţi în chip înţelept, făcând parte din el, pe cât cu putinţă, semenilor aflaţi în nevoie.”
După unii religia s-a născut doar în mintea celor bolnăvicioşi, aşa că după ei, evanghelia nu mai poate face minuni în această lume,, extravagantă”. Fiecare epocă în cursul istoriei ca să-l emancipeze pe maimuţoiul-om prin mijloace proprii, chiar dacă a abuzat de forţă, a luptat pentru o cauza supremă. Se spune că lumea contemporană are de luptat cu un complex la fel de periculos: ruşinea. Noi, creştinii avem avantajul de a ştii de unde provine acest sentiment, care în istoria începutului umanităţii a produs drama păcatului originar, şi a atras moartea. Dacă ruşinea protopărinţilor ar fi fost urmată de regret şi spovedaniea ar fi o stare normală omului, caracterul multora nu ar fi astăzi pervertit. Sistemele filozofice nu l-au vindecat până acum pe om, aşa că singura rezolvare şi linişte, ca o minune, a adus-o doar Scriptura. Putem acum explica de ce pornografia este la modă, viabilă şi afirmaţia unora că doar,, proştii” se mai ruşinează. Societatea noastră care ascunde sub reclame,, consumul” de orice fel îşi vinde marfa bine ambalată, care deşi este ştampilată cu termen de garanţie, poate înbolnăvi pe cei nevinovaţi. Adam se ascunde în loc să-şi ceară izbăvirea, Iuda la fel şi: ,,noapte” fiind nu mai poate să se împărtăşească la Cină, căci trădeză. Numai diavolul nu are ruşine şi nu-şi reproşează niciodată nimic. Iată cum explica antichitatea poetului Esop,, ruşinea”; după ce Zeus văzu că nu l-a înzestrat pe om cu această înclinaţie, vrând să dreagă situaţia, i-ar fi spus acesteia să intre pe uşa din dos, dar aceasta ofensată a refuzat. Iată motivaţia discursului:,,intru prin dos dacă n-o să intre şi Eros prin acelaşi loc”. Dar, pentru a afla Adevărul singura raportare este Cuvântul Domnului, ne spun Ioan evanghelistul şi apostolul Pavel:,,Iar aceasta este judecata, că Lumina a venit în lume şi oamenii au iubit întunericul mai mult decât Lumina. Căci faptele lor erau rele. Că oricine face rele urăşte Lumina şi nu vine la Lumină, pentru ca faptele lui să nu se vădească. Dar cel care lucrează adevărul vine la Lumină, ca să se arate faptele lui, că în Dumnezeu sunt săvârşite. Noaptea e pe sfârşite; ziua este aproape. Să lepădăm dar lucrurile întunericului şi să ne îmbrăcăm cu armele luminii. Să umblăm cuviincios, ca ziua: nu în ospeţe şi în beţii, nu în desfrânări şi în fapte de ruşine, nu în ceartă şi în pizmă; Ci îmbrăcaţi-vă în Domnul Iisus Hristos şi grija de trup să nu o faceţi spre pofte.” Un singur sfat ne putem permite a vi-l da: trăiţi-vă viaţa în aşa fel încât să nu vă fie niciodată ruşine de voi înşivă. Şi dacă totuşi aţi greşit, cereţi iertare, căci Dumnezeul nostru este Îndelung-Răbdător.
pr. Zisu Iulian
Cântă şi tu acum: Cruce sfântă părăsită
Postat in Articole personale de Parintele Zisu Iulian