Sa-L Intampinam pe Domnul
„Acum slobozeste pe robul Tau, Stapane, dupa cuvantul Tau, in pace, ca ochii mei vazura mantuirea Ta, pe care ai gatit-o inaintea fetei tuturor popoarelor, lumina spre descoperirea neamurilor si slava poporului Tau Israel”.
Sarbatoarea are un generic universal ca titulatura, dar si ca timp; atunci, azi, candva, oricand, aici intre cer si pamant. In toate culturile , intalnirea omului cu divinitatea este de fapt tot ” O Intampinare .” Sa te intalnesti cu Dumnezeu , nu-i un chilipir si la indemana oricui. Numai la gandul acesta esti coplesit si ar trebui sa stii ce sa faci si ce sa spui. Intimidarea omului care se astepta la ceva miraculos, este suplinita de ingeri si necuvantatoare. Din vechime si pana astazi a existat un ceremonial de intimpinare al oaspetilor, indiferent de motiv; obligatie sau placere. Asa se intampla cu relatia strict omeneasca; dar sa intampini Divinul, Absolutul, Creatorul, ar trebui sa fie grija, interes, eveniment, fiindca o singura data se intampla asa ceva. Revelatia povesteste despre aceasta intalnire si inca una ca in Rai, in care creatul da binete Creatorului spre multumire, dar nu in continuu fiindca, nu I-a placut acest fel de intimpinare de sus in jos. S-a plictisit s-a umilit si ca atare devine fugar si infractor ( vezi fratricidiul lui Cain ). Dumnezeu care intra in istorie cu Verbul, gaseste solutia, de aceea este Dumnezeu. „Cuvantul trup s-a facut ” ca sa-l putem intampina, Si ca odinioara ne intreba: Adame, unde esti?, Ce mai faci ? Cum iti este fara de Mine ? Desi se asteapta ca cerul sa reactioneze la nepasarea si faptele lui, acum surprins ca este cautat si gasit necumpatat, tranteste usa casei de oaspeti, dar nu poate si pe aceea a ieslei, unde nu banuia ca o sa-si gaseasca salas ” Cuvantul ”. Nu-l intampina oamenii ci doar creatia si necuvantatoarele, iar ingerii canta si stelele se misca. Irozii reactioneaza, dar nu se pot lupta cu Dumnezeu. Templul, loc legiferat devine Casa si nu pestera de talhari, caci aici un om drept, temator si invechit de zile asteapta clipa , Mantuirea. Este Simeon, care are incuviintare ca fara ceremonial sa-L tina in brate pe Fiul Lui Dumnezeu. Ce har, ce Taina, ce rugaciune, ce prezentare „Acum slobozeste pe robul Tau Stapane in pace dupa Cuvantul Tau..
Trebuie sa stim cate ceva despre acest om purtat de Duhul Sfant, mai ales ca Evanghelia este si fragment din istoria vremurilor. Traditia sfanta lamureste textul si ne spune ca facea parte din cei 70 sfinti parinti alesi de Ptolomeu Filadelful al Egiptului, ca sa traduca vechile Scripturi pentru elini din Alexandria. Ii revine cartea lui Isaia si cand ajunge la cap. 7 vers. 14″ Iata, Fecioara va lua in pantece si va naste Fiu .” termenul ” fecioara este inlocuit cu femeie, pentru ca fara inspiratie nu putea mintea lui prea pamanteana sa inteleaga Chenoza. Ziua scria cum simtea, iar noaptea ingerul cu pana aripei sale zicea ,din nou ” Fecioara” . Spre incredintare i s-a spus ca nu va vedea moarte, pana cand nu se vor implini intocmai. Imaginati-va intr-o zi obisnuita, un om uitat parca de Dumnezeu in varsta de
peste 300 si ceva de ani, cu care toti se obisnuisera, porneste in vazul tuturor spre intrarea templului si intampina Sf. Familie. Mai mult, Il I-a in brate pe copilul Iisus la 40 de zile si-L arata OMENIRII – iar el se dezleaga de necredinta tineretii” Au vazut ochii mei mantuirea Ta pe care ai gatit-o inaitea tuturor popoarelor..
Rostirea batranului este profetica „este pus spre ridicarea si caderea multora …. si numele Lui va starni multe impotrivir…..”
Aceste cuvinte s-au implinit si inca sub ochii istoriei. Cati n-au incercat sa scape de amintirea Lui, dar nici in morminte nu au liniste, caci si acolo este Imparat si Judecator.
” Si se vor da pe fata gandurile multor inimi – spunea dreptul Simeon. Rascolirea constiintelor adormite si pangarite nu se face cu detectorul de minciuni, ci cu Taina marturisirii instituita tot de El, ca sa le arate ca a ramas iubire pana la iad.
Este sarbatoare, este intampinare si timp ca sa ne trezim din cosmar la realitate. Putem oricand sa-L Invocam. Vino la rugacinea Bisericii si nu vei fi singur niciodata, poarta-te crestineste, omeneste si-L vei zari in fapta cea buna. Invata din purtarea ingerilor si nu vei regreta, fiindca de El tot nu vei scapa.
Este sarbatoare este intampinare si aici cat si Dincolo, de aceea noi cei imbisericiti rostim;” Intra-voi in casa ta Doamne . Amin !
pr. Zisu Iulian
Postat in Articole personale, Sfintii zilei de Parintele Zisu Iulian