Intru aceasta zi, cuvant despre mainainte-vazatorul Serghie pustnicul.

Ca noi nu cautam la fata, ci strabatem cu privirea cele dinlauntru ale fiecaruia.

Ne spunea noua monahul Gheorghe din Armenia, zicand: „De multe ori, ma silea pe mine ava Grigorie, egumenul Lavrei Faranului, ca sa-l duc pe el la Serghie pustnicul, care era in partile Marii Moarte. Deci, o data, l-am dus pe el la staret, iar acesta i s-a inchinat lui, cu dragoste, si a adus apa si i-a spalat picioarele si toata ziua a vorbit cu dansul, de folosul sufletului, si a doua zi l-a slobozit pe el. Iar dupa plecarea lui Grigore, am zis staretului: „Oare stii, parinte, ca m-am tulburat, de vreme ce episcopi si preoti am adus la tine, insa nici unuia nu i-ai spalat picioarele, in afara de cele ale lui Grigore?” Mi-a zis mie staretul: „Cine este Grigore, fiule, eu nu-l stiu pe el. Insa stiu ca l-am primit pe el, ca pe Patriarh, in pestera mea. Ca l-am vazut pe el cu omoforul la gat si Evanghelie in maini avand. Ca noi nu cautam la fata, ci strabatem cu privirea cele dinlauntru ale fiecaruia, precum Domnul ne-a daruit noua,” Iar, dupa cinci ani, a invrednicit Dumnezeu pe Grigore sa fie facut patriarh, in sfanta cetate a Antiohiei, precum a poruncit staretul despre dansul.
( Din Proloage)

Postat in Sfaturi duhovnicesti de Parintele Zisu Iulian