Nu eşti singur!

Se înşelă amarnic cei care gândesc că totul se termină aici.

Atunci când cineva îţi face un Bine, ai cel puţin datoria de Onoare, să spui mai departe cine este Binefăcătorul. De ce este greu să recunoşti că aparţii Cerului şi Treimii Sfinte? Nu pierzi nimic, ci dinpotrivă îţi recapeţi demnitatea, fiindcă atunci ştii că nu eşti Orşicine. Să fii prezent cu nume în faţa lui Dumnezeu, nu este un lucru oarecare. Aceasta înseamnă de fapt totul. Ai ai ajuns exact în locul pe care ţi l-ai pregătit după crez şi fapte şi îl aşteptai ca răsplată: Împărăţia. Promisiunea este a Fiului, aşa că nu mai poate exista îndoială, deoarece El a venit de Acolo şi este Persoana Treimii Sfinte, căruia Tatăl i-a dat toată puterea în Cer şi pe pământ. Adevărul originii tale trebuie propovăduit, mai ales că neamul omenesc se mântuieşte numai în Hristos. Este interesul nostru şi al multora, care aşteaptă să afle că nu totul se termină Aici, ci Dincolo,continuă Veşnicia. Numai acest mare Adevăr ne face liberi, iar într-o bună zi tot pământeanul va pricepe de ce lepădarea de Iisus înseamnă un păcat strigător la cer care nu se va ierta niciodată în universuri. Deci se cuvine şi o sentinţă finală;,, nu vă cunosc pe voi”. Iubirea Părintelui ceresc este totală, drept pentru care răspunsul nostru nu trebuie să fie proporţional cu interesul sau sentimentul. El este începutul şi sfărşitul, noi viem şi ne mişcăm doar în El, aşa că nu mai trebuie să bâjbâim. Atunci când vom fi fierbinţi în dragostea faţă de Dumnezeu vom înţelege timpul pierdut, în care n-am adunat conform principiului sfatului evanghelic, şi deja simţim că am risipit. Sfinţii au probat calea Crucii, au renunţat la toate ale lumii, iar cununa răsplăţii creştinului atlet a lui Hristos este supremă. Chiar apostolii azi, în pericopa evanghelică îşi puneau această întrebare descumpănitoare;,, oare, ce vom avea noi?”. Pentru că acum prin Cuvânt şi Sf. Taine vor naşte din nou o Lume Nouă, ei vor moşteni Cerul şi vor judeca seminţiile pământului. Răsplata va fi mai mare decât renunţarea la tot ce le-a fost scump şi drag:,, însutit va lua înapoi şi viaţa veşnică va moşteni”. Dumnezeu nu rămâne dator şi are timp să plătescă şi să răsplătească până la al noulea neam. Se înşelă amarnic cei care gândesc că totul se termină aici. Încă mai au timp! Câtă iubire dumnezeiască! Cei din urmă pot fi ca şi cei dintâi. Priviţi la liniştea sufletească a celor care în viaţă pustnicească au ales Calea adevărată şi vom pricepe că au câştigat, căci au dat voinţă şi au luat putere! Lupta noastră a celor din mijlocul şi viforul ispitilor este grea, dar cei care cer ajutorul Lui, nu rănmân singuri şi reuşesc să ajungă la acelaşi liman binecuvântat. Am primit încă de la botez înger însoţitor şi păzitor, iar sfinţii care completează locurile celor căzuţi de Sus, sunt alături de noi. Trebuie doar să-i rugăm şi să-i chemăm. Deja au venit cu toţii şi în această Duminică a lor. Ei sunt norul de mărturie al apostolului citit astăzi. Sunt din mijlocul nostru, fireşti iar acum Casnici. De aceea Dumnezeu îi ascultă. Să ne bucurăm pentru acest mare dar. Nu am fosr singuri de fapt nicăieri şi niciodată. Ce credinţă ce mare moştenire! Propovăduitori şi mucenici, Cruce şi Înviere. Aşa se ia Veşnicia. Suprem dar şi sigur. Ce modele, ce Cale dreaptă. Cum poţi uita tot ce a fost în stare să facă Dumnezeu pentru tine? De ce să te compromiţi, să trădezi sau să pactizezi? Vedeţi de ce este nevoie mereu de spovedanie? Va veni o Vreme când toţi vor pricepe de ce ei se numesc Sfinţi. Cu sângele lor au înroşit ţărâna, dar au umplut sinaxarele şi calendarele: iar în tot pământul a ieşit vestirea lor şi au adus rodul cuvenit până la marginile pământului. Dacă vrei să nu fii singur în marea călătorie fără de întoarcere. strigă către ei.. Dar tu omule pe ce drum ai apucat? Ai auzit că îţi sunt la îndemână, că pot veni la tine cu ajutor într-o fracţiune de secundă? Ţi-ai împlinit misiunea de vestitor al numelui lui Hristos? De câte ori ţi-a fost ruşine de El? Sau poate ţi-a fost teamă să-i rosteşti numele în faţa oamenilor! Dacă ai uitat de Dumnezeu, sau prin purtarea ta l-ai trădat, cere cel puţin în acest ceas iertare. Ştiu că iubim mai mult plăcerile decât numele Cel Sfânt. Dar….! Citiţi biografiile sfinţilor ca prin îmbărbătare să ne ridicăm din mocirla patimilor! Au fost ca şi noi şi prin credinţă au biruit lumea. Trebuie să începem o viaţă nouă în Hristos. Să nu îţi fie ruşine că eşti creştin şi că norma conduitei tale este Cartea Sfântă. Dacă acum ai priceput marea Taină, poţi fi oricând şi cel dintâi. Înseamnă că ai înţeles care este rostul tău pe aici. Dacă ai obosit cu lupta acestei lumi, cheamă acum şi în veci în ajutor pe toţi Sfinţii. Purtarea lor răzbeşte prin istorie, fiindcă sunt mai presus de timpuri. Ascultă doar!
Să luăm aminte;
,,Prin credinţă, zidurile Ierihonului au căzut, după ce au fost înconjurate şapte zile. Prin credinţă Rahav, desfrânata, fiindcă primise cu pace iscoadele, n-a pierit împreună cu cei neascultători. Şi ce voi mai zice? Căci timpul nu-mi va ajunge, ca să vorbesc de Ghedeon, de Barac, de Samson, de Ieftae, de David, de Samuel şi de prooroci. Care prin credinţă, au biruit împărăţii, au făcut dreptate, au dobândit făgăduinţele, au astupat gurile leilor. Au stins puterea focului, au scăpat de ascuţişul sabiei, s-au împuternicit, din slabi ce erau s-au făcut tari în război, au întors taberele vrăjmaşilor pe fugă; Unele femei şi-au luat pe morţii lor înviaţi. Iar alţii au fost chinuiţi, neprimind izbăvirea, ca să dobândească mai bună înviere; Alţii au suferit batjocură şi bici, ba chiar lanţuri şi închisoare; Au fost ucişi cu pietre, au fost puşi la cazne, au fost tăiaţi cu fierăstrăul, au murit ucişi cu sabia, au pribegit în piei de oaie şi în piei de capră, lipsiţi strâmtoraţi, rău primiţi. Ei, de care lumea nu era vrednică, au rătăcit în pustii, şi în munţi, şi în peşteri, şi în crăpăturile pământului. Şi toţi aceştia, mărturisiţi fiind prin credinţă, n-au primit făgăduinţa, Pentru că Dumnezeu rânduise pentru noi ceva mai bun, ca ei să nu ia fără noi desăvârşirea.”( epistola către Evrei )

Postat in Predica zilei de Parintele Zisu Iulian