Intru aceasta zi, cuvant din Limonar, despre un comediant, care hulea pe Nascatoarea de Dumnezeu.

In tara Libiei era o cetate ce se numea Ilipole.

In tara Libiei era o cetate ce se numea Ilipole, in care era un oarecare mascarici, cu numele Gaian, care, la toate jocurile lui, isi batea joc de Nascatoarea de Dumnezeu, defaimand-o. Si s-a aratat lui Nascatoarea de Dumnezeu si a grait: „Ce rau ti-am facut tie ca, fata de atata popor, ma defaimezi si rau vorbesti despre mine?” Iar acela, sculandu-se din somn, a ramas neindreptat ci si mai mult o defaima. Iar, intr-una din zile, iarasi, i s-a aratat lui Sfanta Nascatoarea de Dumnezeu, vestindu-i si zicand: „Nu pe mine ma vatami, graind asa, ci sufletul tau.” Iar acela inca si mai rau o defaima. Si i s-a aratat ca si a treia oara, asemenea graindu-i si sfatuindu-l.
Deci, de vreme ce nu s-a indreptat pe sine, ci si, mai mult, in joc, pe Sfant Fecioara o defaima, intr-una din zile, dormind el, s-a aratat Sfanta Nascatoare de Dumnezeu si nimic nu i-a zis lui, numai cu preacuratele ei degete a insemnat amandoua mainile lui si amandoua picioarele si cand s-a desteptat, zacea cu mainile si picioarele paralizate.
Iar ticalosul, pocaindu-se, hulitor pe sine se numea si marturisea tuturor ca, pentru defaimare, patimeste unele ca acestea. Ca nu s-a indreptat fiind invatat, de atatea ori, prin iubirea de oameni a Preacuratei.
( Proloage)

Postat in Sfaturi duhovnicesti de Parintele Zisu Iulian