Luna octombrie în 24 zile: pomenirea Sfântului marelui Mucenic Areta si însotitorii sãi (523).

„Stati deci tari in libertatea, cu care Hristos ne-a facut liberi si nu va prindeti iarasi in jugul robiei.”

Acesta a fost un mare dregator crestin al cetatii Negran, din Etiopia, pe vremea cand la Constantinopol imparatea Iustin cel Batran (518-527), iar peste toata tara etiopienilor stapanea dreptcredinciosul rege Elezbaan. Si inflorea poporul etiopian sub stapanirea lui. Intr-acea vreme, in Arabia, pe care Sfanta Scriptura o numeste Saba (3 Beg.,10), iar acum se numeste pamantul Yemenului, s-a ridicat un imparat fara de lege, anume Dunaan, mare prigonitor al lui Hristos si al crestinilor.

Deci, auzind Elezbaan ca Dunaan a pornit goana asupra crestinilor din tara sa, mahnindu-se foarte de aceasta, a mers asupra lui cu razboi si, luptandu-se, l-a biruit pe el, si facandu-l sa plateasca bir, s-a incheiat pace si regele s-a intors in pamantul sau. Dar, dupa putina vreme, Dunaan a nesocotit asezamantul facut, si, adunand mare oaste, a pierdut pe toti ostasii lasati de Elezbaan pentru paza cetatilor. Si asa, sub stapanirea lui Dunaan, afara de cetatea ce se chema Negran, unde intai statator intre dregatori era Areta, nimeni nu indraznea a marturisi pe Hristos.

Deci, a venit nelegiuitul imparat Dunaan in fata cetatii si, macar ca multimea de ostasi luptau la porunca lui, n-a putut sa o supuna ci, inconjurand-o, o silea sa se predea. Deznadajduindu-se de asteptare, a trimis vorba crestinilor din cetate, gandind sa-i insele cu gand mincinos, zicand cu juramant: „Ma jur pe Dumnezeu ca nu va voi face nici un rau, ci va voi lasa pe voi in pace, sa vietuiti dupa credinta voastra. Cer de la voi numai obisnuinta dajdie catre imparat. Deschideti-mi dar, cetatea, ca sa o vad si sa-mi iau dajdia cuvenita de la voi.” Si, auzind juramantul lui Dunaan, dregatorii cetatii s-au grabit sa lase armele si, deschizand portile cetatii, au primit cu supunere si cu daruri pe Dunaan. Singur intaistatatorul Areta, batranul de peste nouazeci de ani, era impotriva, graind mereu cuvintele Apostolului: „Stati deci tari in libertatea, cu care Hristos ne-a facut liberi si nu va prindeti iarasi in jugul robiei.” (Gal.5,1).

Si, in adevar, intrand in cetate, Dunaan si-a calcat juramantul, omorand pe toti cati aflase ca sunt crestini, atat barbati cati si femei. Iar ei au rabdat barbateste marturisind credinta lor in Hristos. Atunci si Sfantul Areta, cu barbatie si marime de suflet, a primit lupta muceniciei, macar ca era atat de batran, cat abia de mai putea umbla. Deci, viteazul acesta nevoitor al dreptei credinte a luat moartea cea prin sabie, dupa ce mai intai a intarit cu cuvintele sale pe toti cetatenii sai, in credinta cea in Hristos. Si au fost omorati atunci 340 crestini, impreuna cu dansul. Si asa, prin sabie, s-au mutat la Domnul. Sfantul Areta si insotitorii lui.

( Proloage)

Postat in Sfintii zilei de Parintele Zisu Iulian