Tot în aceasta zi, pomenirea pulberei ce a cazut cu dumnezeiasca iubire de oameni, pe timpul lui Leon cel Mare.

Aceasta a fost
pilda.

În anul al optsprezecelea al împaratiei lui Leon cel Mare, care se
numea si Marcel, în sase zile ale lunii lui noiembrie, în ceasul de
amiaza, tot cerul s-a acoperit de nori. Iar obisnuita întunecare a
norilor prefacându-se în roseata, se parea ca are sa arda toata lumea.
Atâta a înspaimântat pe toti oamenii, încât numai privind cerul, toti
socoteau ca, de va cadea ploaie din acest fel de nori înrositi,
negresit ploaia aceea va fi foc si para, care are sa arda ca ploaia de
foc care a cazut si a ars Sodoma. Asadar pentru asteptarea aceasta cu
îndoiala, toti crestinii nazuiau la sfintele biserici si se rugau lui
Dumnezeu cu rugaciune si cu plângere. Deci iubitorul de oameni
Dumnezeu, amestecând pedeapsa cu bunatatea Sa, a poruncit norilor si au
plouat o ploaie neobisnuita si straina, care pricinuia frica între cei
pacatosi. Caci începând ploaie de cu seara, a tinut pâna la miezul
noptii.

Iar ploaia ce cadea era o pulbere neagra, si ardea
foarte, asemenea cu cenusa din cuptorul cel cu foc. Si atât de multa a
cazut, încât s-a aflat pe deasupra pamântului si peste caramizile
caselor mai groasa de o palma barbateasca. Si a ars si a pârjolit toate
ierburile pamântului si sadurile si copacii. Era înca si foarte greu de
spalat. Însemnând cu aceasta atât mânia lui Dumnezeu, cât si pacatul
cel greu de spalat. Caci dupa aceasta, au cazut multe si cumplite ploi
în multe zile, si abia au putut spala pulberea aceea. Aceasta a fost
pilda. Ca, adica, pacatul se afla în noi ca o pulbere înfocata si
neagra ce manânca ca focul sadurile bunatatilor. Pentru aceasta avem
trebuinta, ca de ploaie, de multe lacrimi izbucnite de jos, din adâncul
inimii, cu suspin si amaraciunea sufletului, ca sa spalam prin aceasta
cenusa cea arzatoare a rautatii, si sa adapam pamântul cel bun al
mintii noastre si sa-l facem roditor de fapte bune. Si asa sa scapam de
chinul gheenei, care arde sufletele si trupurile noastre, si sa
dobândim împaratia cerurilor.

( Sinaxar)

Postat in Sfaturi duhovnicesti de Parintele Zisu Iulian