Gavriil („Dumnezeu şi om”)

„Duh slujitor, trimis ca să slujească, pentru cei ce vor fi moştenitorii mântuirii” (Evrei 1, 14).

 

,,Iar în a şasea lună a fost trimis îngerul Gavriil de la Dumnezeu, într-o cetate din Galileea, al cărei nume era Nazaret,

Către o fecioară logodită cu un bărbat care se chema Iosif, din casa lui David; iar numele fecioarei era Maria.

Şi intrând îngerul la ea, a zis: Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei.Iar ea, văzându-l, s-a tulburat de cuvântul lui şi cugeta în sine:

Ce fel de închinăciune poate să fie aceasta?

Şi îngerul i-a zis: Nu te teme, Marie, căci ai aflat har la Dumnezeu.i iată vei lua în pântece şi vei naşte fiu şi vei chema numele lui Iisus.

Acesta va fi mare şi Fiul Celui Preaînalt se va chema şi Domnul Dumnezeu Îi va da Lui tronul lui David, părintele Său.Şi va împărăţi peste casa lui Iacov în veci şi împărăţia Lui nu va avea sfârşit.

Şi a zis Maria către înger: Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu ştiu de bărbat?

Şi răspunzând, îngerul i-a zis: Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea şi Sfântul care Se va naşte din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema”.( LUCA 1, 26-35 )

Au nu ştiţi că Îngerii vor judeca lumea?

 

Dumnezeu nu ne-a lăsat singuri, ne-a dat prieteni străluciţi, îmbrăcaţi ca o pară de foc, luminaţi puternic, duhuri slujitoare, trimişi să îndeplinească o slujbă pentru cei ce vor să moştenească mântuirea. Aceştia sunt îngerii, trimişii cerului, ca să ne ajute să mergem la Împărăţie. Ca să aflăm mai multe despre ei trebuie să nu ne îndoim de noi înşine şi să deschidem paginile Sfintei Scripturi şi Tradiţii, ca să ştim despre aceşti locuitori ai lumii nevăzute. Numărul lor e de mii de mii precum norul, cântând Liturghia cosmică: “Sfânt, Sfânt, Sfânt, Domnul Savaot”. Toate popoarele pământului în toate vremurile au crezut în îngeri. Ei scriu numele noastre în Cartea Vieţii, aducând lumii marea teologie care este străjuită de ei. Doar cu raţionalul nu se poate pătrunde în lumea lor, iar când mândria s-a încuibat în cei care au vrut detronarea Domnului, pedeapsa întunericului a venit peste ei. ” Să stăm bine, să stăm cu frică, să luăm aminte” a răsunat trâmbiţa voievodului ceresc şi de atunci a încetat căderea, iar pomul Vieţii şi Raiul se păzesc cu sabie de foc. Aşezămintele liturgice, cultul Bisericii şi cântul psaltic în canon este adresat puterilor îngereşti şi îngerului păzitor, fiind pomeniţi cu evlavie. Ei sunt Serafimi, Heruvimi, Tronuri, Domnii, Puteri, Stăpânii, Începătorii, Arhangheli, Îngeri. Sunt creaţi înaintea omului şi a celor ce se văd, fiind raţionali, au voinţă statornicită în bine, fire înţelegătoare, tari în virtute, nemuritori prin Har, netrupeşti, fără gen şi împrumută materie pentru a lua înfăţişare şi formă văzută. Se deplasează oriunde cu voia lui Dumnezeu, slujindu-l pe om de la botez, până la moarte şi până la judecată. El stă pe umărul nostru, urcă în cer şi ne arată drumul văzduhului. Sunt realitatea de care ne vom convinge la ieşirea din lumea aceasta, când vom mulţumi pentru acest dar şi această călăuză. Biserica în iconografie îi reprezintă purtând aripi, ca o dovadă a rapidităţii lor şi cu înfăţişarea copiilor, datorită nevinovăţiei lor. Să-i cinstim pentru că văd pururi faţa lui Dumnezeu, să nu-i supărăm fiindcă ei ţin cădelniţa de aur în care sunt rugăciunile tuturor sfinţilor. Din cauza slăbiciunilor noastre ne-au fost daţi, aducând gândul cel bun, ne ridică din cădere şi ne feresc de cel viclean. Să ascultăm, să fim cu luare aminte la glasul lor, să nu ne împotrivim lor căci “numele Meu este în el”. Dacă specia îngerilor a dispărut din istoria pământenilor, este din cauza comportamentului nostru păcătos, iar ei de abia mai apar pruncilor în vis. Ştiind folosul lor, dreptcredincioşii în cor rostesc: ” Înger de pace, credincios, îndreptător, păzitor al sufletelor şi trupurilor noastre la Domnul să cerem”. Vă îndemn să nu uitaţi rugăciunea copilăriei voastre: “Înger, Îngeraşul meu, ce mi te-a dat Dumnezeu/ Eu sunt mic, tu fă-mă mare/ Eu sunt slab tu fă-mă tare/ În tot locul mă-nsoţeşte şi de rele mă fereşte!”

pr. Zisu Iulian

Soborul Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil şi tuturor cereştilor şi netrupeşti puteri.

Propoziţia veşniciei!

                       

Mai-marilor Voievozi ai oştirilor cereşti, rugămu-vă pe voi, noi nevrednicii, ca să ne acoperiţi pe noi, prin rugăciunile voastre, cu acoperământul aripilor măririi voastre celei netrupeşti, păzindu-ne pe noi cei ce cădem cu deadinsul şi strigăm: izbăviţi-ne din nevoi, cei ce sunteţi mai-mari peste cetele puterilor de sus

Partea I
Partea a II-a

 

                                                      

Înger, Îngeraşul meu
Ce mi te-a dat Dumnezeu
Totdeauna fii cu mine
Şi mă-nvaţă să fac bine,
Eu sunt mic, Tu fă-mă mare
Eu sunt slab, Tu fă-mă tare
În tot locul mă însoţeşte
Şi de rele mă păzeşte,

 

La Liturghie Evanghelia de la Luca
Cap. X,18-21
Cel ce vă ascultă pe voi pe Mine Mă ascultă, şi cel ce se leapădă de voi se leapădă de Mine.

16. Cel ce vă ascultă pe voi pe Mine Mă ascultă, şi cel ce se leapădă de voi se leapădă de Mine; iar cine se leapădă de Mine se leapădă de Cel ce M-a trimis pe Mine. 
17. Şi s-au întors cei şaptezeci (şi doi) cu bucurie, zicând: Doamne, şi demonii ni se supun în numele Tău. 
18. Şi le-a zis: Am văzut pe satana ca un fulger căzând din cer. 
19. Iată, v-am dat putere să călcaţi peste şerpi şi peste scorpii, şi peste toată puterea vrăjmaşului, şi nimic nu vă va vătăma. 
20. Dar nu vă bucuraţi de aceasta, că duhurile vi se pleacă, ci vă bucuraţi că numele voastre sunt scrise în ceruri. 
21. În acesta ceas, El S-a bucurat în Duhul Sfânt şi a zis: Te slăvesc pe Tine, Părinte, Doamne al cerului şi al pământului, că ai ascuns acestea de cei înţelepţi şi de cei pricepuţi şi le-ai descoperit pruncilor. Aşa, Părinte, căci aşa a fost înaintea Ta, bunăvoinţa Ta.

Postat in Articole personale de Parintele Zisu Iulian



v. 3.0 Copyright © 2004-2013 Catedrala Navigatorilor. Web design & development Dan Crăciun.