1. |
Şi era bolnav un oarecare Lazăr din Betania, satul Mariei şi al Martei, sora ei. |
2. |
Iar Maria era aceea care a uns cu mir pe Domnul şi I-a şters picioarele cu părul capului ei, al cărei frate Lazăr era bolnav. |
3. |
Deci au trimis surorile la El, zicând: Doamne, iată, cel pe care îl iubeşti este bolnav. |
4. |
Iar Iisus, auzind, a zis: Această boală nu este spre moarte, ci pentru slava lui Dumnezeu, ca, prin ea, Fiul lui Dumnezeu să Se slăvească. |
5. |
Şi iubea Iisus pe Marta şi pe sora ei şi pe Lazăr. |
6. |
Când a auzit, deci, că este bolnav, atunci a rămas două zile în locul în care era. |
7. |
Apoi, după aceea, a zis ucenicilor: Să mergem iarăşi în Iudeea. |
8. |
Ucenicii I-au zis: Învăţătorule, acum căutau iudeii să Te ucidă cu pietre, şi iarăşi Te duci acolo? |
9. |
A răspuns Iisus: Nu sunt oare douăsprezece ceasuri într-o zi? Dacă umblă cineva ziua, nu se împiedică, pentru că el vede lumina acestei lumi; |
10. |
Iar dacă umblă cineva noaptea se împiedică, pentru că lumina nu este în el. |
11. |
A zis acestea, şi după aceea le-a spus: Lazăr, prietenul nostru, a adormit; Mă duc să-l trezesc. |
12. |
Deci I-au zis ucenicii: Doamne, dacă a adormit, se va face bine. |
13. |
Iar Iisus vorbise despre moartea lui, iar ei credeau că vorbeşte despre somn ca odihnă. |
14. |
Deci atunci Iisus le-a spus lor pe faţă: Lazăr a murit. |
15. |
Şi Mă bucur pentru voi, ca să credeţi că n-am fost acolo. Dar să mergem la el. |
16. |
Deci a zis Toma, care se numeşte Geamănul, celorlalţi ucenici: Să mergem şi noi şi să murim cu El. |
17. |
Deci, venind, Iisus l-a găsit pus de patru zile în mormânt. |
18. |
Iar Betania era aproape de Ierusalim, ca la cincisprezece stadii. |
19. |
Şi mulţi dintre iudei veniseră la Marta şi Maria ca să le mângâie pentru fratele lor. |
20. |
Deci Marta, când a auzit că vine Iisus, a ieşit în întâmpinarea Lui, iar Maria şedea în casă. |
21. |
Şi a zis către Iisus: Doamne, dacă ai fi fost aici, fratele meu n-ar fi murit. |
22. |
Dar şi acum ştiu că oricâte vei cere de la Dumnezeu, Dumnezeu îţi va da. |
23. |
Iisus i-a zis: Fratele tău va învia. |
24. |
Marta i-a zis: Ştiu că va învia la înviere, în ziua cea de apoi. |
25. |
Şi Iisus i-a zis: Eu sunt învierea şi viaţa; cel ce crede în Mine, chiar dacă va muri, va trăi. |
26. |
Şi oricine trăieşte şi crede în Mine nu va muri în veac. Crezi tu aceasta? |
27. |
Zis-a Lui: Da, Doamne. Eu am crezut că Tu eşti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, Care a venit în lume. |
28. |
Şi zicând aceasta, s-a dus şi a chemat pe Maria, sora ei, zicându-i în taină: Învăţătorul este aici şi te cheamă. |
29. |
Când a auzit aceea, s-a sculat degrabă şi a venit la El. |
30. |
Şi Iisus nu venise încă în sat, ci era în locul unde Îl întâmpinase Marta. |
31. |
Iar iudeii care erau cu ea în casă şi o mângâiau, văzând pe Maria că s-a sculat degrabă şi a ieşit afară, au mers după ea socotind că a plecat la mormânt, ca să plângă acolo. |
32. |
Deci Maria, când a venit unde era Iisus, văzându-L, a căzut la picioarele Lui, zicându-I: Doamne, dacă ai fi fost aici, fratele meu n-ar fi murit. |
33. |
Deci Iisus, când a văzut-o plângând şi pe iudeii care veniseră cu ea plângând şi ei, a suspinat cu duhul şi S-a tulburat întru Sine. |
34. |
Şi a zis: Unde l-aţi pus? Zis-au Lui: Doamne, vino şi vezi. |
35. |
Şi a lăcrimat Iisus. |
36. |
Deci ziceau iudeii: Iată cât de mult îl iubea. |
37. |
Iar unii dintre ei ziceau: Nu putea, oare, Acesta care a deschis ochii orbului să facă aşa ca şi acesta să nu moară? |
38. |
Deci suspinând iarăşi Iisus întru Sine, a mers la mormânt. Şi era o peşteră şi o piatră era aşezată pe ea. |
39. |
Iisus a zis: Ridicaţi piatra. Marta, sora celui răposat, I-a zis: Doamne, deja miroase, că este a patra zi. |
40. |
Iisus i-a zis: Nu ţi-am spus că dacă vei crede, vei vedea slava lui Dumnezeu? |
41. |
Au ridicat deci piatra, iar Iisus Şi-a ridicat ochii în sus şi a zis: Părinte, Îţi mulţumesc că M-ai ascultat. |
42. |
Eu ştiam că întotdeauna Mă asculţi, dar pentru mulţimea care stă împrejur am zis, ca să creadă că Tu M-ai trimis. |
43. |
Şi zicând acestea, a strigat cu glas mare: Lazăre, vino afară! |
44. |
Şi a ieşit mortul, fiind legat la picioare şi la mâini cu fâşii de pânză şi faţa lui era înfăşurată cu mahramă. Iisus le-a zis: Dezlegaţi-l şi lăsaţi-l să meargă. |
45. |
Deci mulţi dintre iudeii care veniseră la Maria şi văzuseră ce a făcut Iisus au crezut în El. |
46. |
Iar unii dintre ei s-au dus la farisei şi le-au spus cele ce făcuse Iisus. |
47. |
Deci arhiereii şi fariseii au adunat sinedriul şi ziceau: Ce facem, pentru că Omul Acesta face multe minuni? |
48. |
Dacă-L lăsăm aşa toţi vor crede în El, şi vor veni romanii şi ne vor lua ţara şi neamul.
Partea I
Partea a II-a
Partea a III-a |