Sfânta Ana mama Maicii Domnului

Si-a dat sufletul in pace in mâinile lui Dumnezeu la vârsta de 69 de ani.

Ana s-a cununat cu inteleptul Ioachim din Galileia si a nascut pe Maria Prea Sfânta Maica Domnului. Dupa ce a incredintat copilul la Templu, la vârsta de trei ani, ca o ofranda pura si neprihanita,

                                            Ana                                  

Sfânta Ana si-a petrecut restul vietii sale in post, rugaciune si faceri de bine celor lipsiti, asteptând sa se indeplineasca ceea ce promisese Dumnezeu. ( Spicuiri din Sinaxar )

,,Stat-a împărateasa de-a dreapta Ta, îmbrăcată in haină aurită si prea înfrumuseţată>> (Psalm 44, 11).

Fiule, iata mama ta1

Maica Domnului nu are nevoie de o prezentare specială, fiindcă este vas ales în patrimoniul umanităţii, căci prin ea se face ,, începutul mântuirii noastre”. Faptul că va naşte pe Fiul lui Dumnezeu îi va asigura o biografie veşnică în conpendiul universurilor, drept pentru care o vor fericii toate neamurile. Raţionaliştii primesc explicaţie, iar noi liniştea rugăciunii bisericeşti:,, Ceea ce eşti mai cinstită decât heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe tine cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu te mărim”. Semnul vizibil ca o pecete păcătoasă a neascultării, era indentificat de Legea Veche care nu mai avea Har, şi în familiile fără copii. Societatea evreească de atunci îi privea chiorăş, iar preotul templului nu le primea darul la altar. Totuşi la bătrăneţe când nimeni nu se mai aştepta, Avraam şi Saara îl vor avea pe Isac şi nu vor putea uita profeţia de la stejarul Mamvrii. Lumea era năclăită de mocirla păcatului strămoşesc care alterase Chipul lui Dumnezeu în om, iar părinţii Fecioarei Maria, drepţii Ioachim şi Ana n-o zămislesc din poftă trupească în noianul păcatelor lumii. Copila este doar rodul rugăciunii lor sfinte care este ascultată. Adam este din pământ, Eva din coasta lui. Creatorulu ascultă rugăciunea acestor doi bătrâni din arşiţa lumii. Şi tot din cauza iubirii divine, lumea are o Mireasă numită ,, Maria” –Împărăteasă şi Maică . Atunci erau evenimente, dar acum lucrurile devin Taine sfinte prin care pe zi ce trece pricepem mai uşor rostul celor plănuite de Dumnezeu cu noi. De aceea fiecare sărbătoare este un popas duhovnicesc, o oprire a fiecăruia din timp ca să citească din această lecţie care este Evanghelia zilei:,, Marto, Marto, te sileşti şi te îngrijeşti de multe; dar un singur lucru trebuie”. Datorită virtuţilor, cu post şi rugăciunii mila lui Dumnezeu a venit asupra lor. Tot rin post şi rugăciune Moise a primit Tablele Legii, sfântul Ilie a adus ploaie pe pământ, David a primit iertare pentru păcatul făcut, iar Daniil a închis gurile leilor. Şi îngerul Gavriil trimis din cer le va spune că rugăciunea lacrimilor a ajuns la Dumnezeu şi toată lumea o va bucura. Dacă rădăcina este sfântă şi ramurile vor da acelaşi rod. Ioachim era din neamul lui Natan fiul lui David, iar Ana din neamul lui Aron. Un asemenea dar, de fapt cum au şi făgăduit, va fi închinat Templului. Ioachim va mai trăi doar căţiva ani iar Ana va sta în Biserică până la sfârşitul zilelor. Biserica face pomenirea drepţilor dumnezeieştilor părinţii Ioachim şi Ana la 9 septembrie. În anul 550 împăratul Justinian le va zidi în Constantinopol o Biserică cu hramul lor, iar cu anul 710 moaştele Sf. Ana vor ajunge în Bizanţ şi după 1453 la Athos. Dacă nu am postit murim, dar trebuie să ne rugăm neâncetat, ca să pricepem cel puţin acum ce avem de făcut. ,, Naşterea ta , de Dumnezeu Născătoare Fecioară bucurie a vestit la toată lumea: că din tine a răsărit Soarele dreptăţii, Hristos, Dumnezeul nostru”. Porumbiţa lui Noe, scara lui Iacov, rugul lui Moise, toiagul lui Aron ce a odrăzlit, Chivotul legii, cădelniţa de aur, Împărăteasa îmbrăcată în haină aurită stând de-a dreapta lui Dumnezeu, sunt trimiteri scripturistice care o închipuiesc si o prezinta ea Maica Domnului. Astăzi se naşte cea mai sfântă fiinţă omenească pe care a ales-o Dumnezeu încă de la întemeierea lumii, motiv pentru care în genunchi zicem: ,, Uşa milostiviri deschide-ne-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu Fecioară, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru Tine, ci să ne mântuim prin Tine de nevoi, că tu eşti mântuirea neamului creştinesc”. Astăzi, înseamnă bunăvoinţa lui Dumnezeu şi propovăduirea mântuirii oamenilor. Iadul începe să se întristeze, iar familiile creştine se bucură pentru darul vieţii lor- copiii. Când rosteşti ,, viaţă” vorbeşti deja despre Dumnezeu. Măicuţa Domnului în ortodoxiea noastră este Preacinstită, fiind a doua Evă în Legea Harului, iar Fiul o încredinţează Biserici Sale pentru a fi mijlocitoarea noastră.

 Să cântăm împreună:Sub milostivirea ta

pr. Zisu Iulian

Postat in Articole personale de Parintele Zisu Iulian



v. 3.0 Copyright © 2004-2013 Catedrala Navigatorilor. Web design & development Dan Crăciun.