Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne !

Apărătorule cel mai mare şi Doamne, Biruitorul iadului.

 

icoane Ortodoxe Domnul Iisus Hristos
.Dumnezeu a intrat în istorie atunci când omul era pe cale să-şi piardă definitiv chipul si asemănarea. Numai poporul ales mai păstra ideea de Dumnezeu, însă neamurile nu mai ştiau cine sunt, de unde vin şi încotro se duc.În loc să se închine Creatorului au început să-şi facă dumnezei închipuiţi.

Sacrificiile şi ritualurile doar mânjeau cerul fără să-l deschid㸠în timp ce răul rânjea din culise bătându-şi joc de creaţia lui Dumnezeu.

De aceea Sfatul ceresc a hotărât ca Fiul să se întrupeze luând asemănarea noastră. A venit într-o lume plină de idoli, ură, nedreptăţi şi imoralitate.

Raiul se mai păstra doar în imaginea colectivă a umanităţii, datorită sufletului nemuritor. Hristos vine să-l aducă pe Adam acasă, în paradis.

Naşterea Mântuitorului nu mai poate fi pusă la îndoială deoarece istoria vorbeşte de Roma cu Cezarul Octavianus Augustus¸ şi de Palestina lui Irod cel Mare. Recensământul pe timpul guvernatorului Quirinius este dictat de romani şi astfel se explică drumul sfintei familii la Betleem.

Citiţi profeţiile şi veţi vedea că numai Dumnezeu le putea aranja aşa.

Istorici ca Eusebiu de Cezareea, Tacit, Pliniu cel Tânăr¸ Iosif Flaviu vorbesc despre istoricitatea evenimentelor.

Un istoric evreu caracterizează domnia lui Irod: “S-a suit pe tron ca o vulpe, a domnit ca un tigru şi a murit ca un câine.”
Biografia tiranului Irod care-şi ucide copiii, soţia si rudele pentru a-şi păstra tronul explică măcelul pruncilor din Betleem.

Kepler confirmă apariţia stelei în conjunctura dintre Venus şi Saturn.

Magii nu sunt inventaţi, ei se numesc: Melchior, Gaşpar, Baltazar şi sunt înţelepţi ai Babilonului care studiază astrologia vremii şi parcurg distanţa până la Ierusalim în 40 de zile.

Întrebarea: ” Cine zic oamenii că sunt Eu?’’, a fost pusă de Iisus lui Irod, fariseilor, cărturarilor, lui Pilat şi chiar nouă astăzi.

Ca şi apostolul Toma pus în faţa evidenţei răspunsul este: “Tu eşti Hristos, Fiul lui Dumnezeu Celui viu.’’

Contestat, înjurat, hulit, prigonit, înjosit, răstignit, El tot a reuşit: ” Îndrăzniţi, eu am biruit lumea!”

Secolul luminilor şi filozofia materialist – dialectică reprezentată de Renan, Descartes, Voltaire, Brown (Codul lui DaVinci), si alţii au adus la adresa lui Iisus cuvinte greu de pronunţat.

Legea cea nouă, creştinismul a rămas. ” Ai învins Galileene!’’, spunea la moartea sa marele prigonitor împăratul roman Iulian Apostatul.

Cei necredincioşi ar trebui să înveţe măcar acum din scena Gadarului unde cei doi îndrăciţi strigau de departe: “Ce ai cu noi Iisuse, Fiul lui Dumnezeu?’’

Unii au înţeles pe patul morţii că singura carte care-i poate linişti este Biblia, iar numele care îi poate izbăvi este Iisus Hristos.

Ferice de cei care învaţă din căinţa tâlharului de pe cruce sau din mărturisirea sutaşului: “Cu adevărat acesta a fost Fiul lui Dumnezeu!’’

Oamenii L-au răstignit pe Fiul omului crezând că dacă nu mai există pot să facă orice. S-au înşelat amarnic, uitând de judecată.

El a venit să ne spună că numai Adevărul ne face liberi de puterea celui rău. Acesta rămâne Crezul nostru: “Şi întru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul Născut, Care din Tatăl s-a născut mai înainte de toţi vecii.’’

pr. Zisu Iulian

În fişierul audio găsiţi la nr.24, 34, 35, 36, 48, 52, 154, 170 emisiuni televizate pe această temă.

Puteţi asculta acum Acatistul Domnului nostru Iisus Hristos

Acatistul Mântuitorului

ACATISTUL
DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS

Condacul 1

Aparatorule cel mai mare si Doamne, Biruitorul iadului, ca cei ce ne-am izbavit de moartea cea vesnica, cele de lauda aducem Tie noi, robii Tai si zidirea Ta. Ci, ca Cel ce ai îndurari nenumarate, de toate nevoile ne izbaveste pe noi, care-Ti cântam Tie: Iisuse, Fiul lui Dumnezeu miluieste-ne!

Icosul 1

Facatorule al îngerilor si Doamne al puterilor, deschide-mi mie, nepriceputului, mintea si limba, spre lauda preacuratului Tau nume, precum ai deschis auzul si limba celui surd si gângav de demult, ca sa graiesc si eu acestea:
Iisuse preaminunate, mirarea îngerilor;
Iisuse preaputernice, izbavirea stramosilor;
Iisuse preadulce, slava patriarhilor;
Iisuse preaslavite, taria ocârmuitorilor;
Iisuse preaiubite, plinirea proorocilor;
Iisuse preaminunate, întarirea mucenicilor;
Iisuse prealine, bucuria calugarilor;
Iisuse preamilostive, dulceata preotilor;
Iisuse preaîndurate, înfrînarea pustnicilor;
Iisuse preadulce, bucuria preacuviosilor;
Iisuse preacurate, mintea cea întreaga a celor curati cu fecioria;
Iisuse, Cel mai înainte de veci, mântuirea pacatosilor;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma!

Condacul al 2-lea

Vazând, Doamne, pe vaduva care plângea foarte si, precum atunci, milostivindu-Te, ai înviat pe fiul ei, pe care îl ducea sa-1 îngroape, asa înviaza si sufletul meu cel omorât cu pacate, Iubitorule de oameni, si Te milostiveste spre mine, care-Ti cânt Tie: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Întelegerea cea neînteleasa cautând Filip sa o înteleaga, graia: Doamne, arata noua pe Tatal. Iar Tu ai zis catre dânsul: Atâta vreme fiind cu Mine, au n-ai cunoscut ca Tatal este întru Mine si Eu întru Tatal? De aceea, Tie, Celui ce esti necuprins, cu frica Îti graim:
Iisuse, Dumnezeule cel mai înainte de veci;
Iisuse, Împaratule cel puternic;
Iisuse, Stapâne cel îndelung-Rabdator;
Iisuse, Mântuitorule cel preamilostiv;
Iisuse, pazitorul meu cel preabun;
Iisuse curateste pacatele mele;
Iisuse ridica faradelegile mele;
Iisuse iarta nedreptatile mele;
Iisuse, nadejdea mea, nu ma lasa pe mine;
Iisuse, ajutorul meu, nu ma lepada pe mine;
Iisuse, Ziditorul meu, nu ma uita pe mine;
Iisuse, Pastorul meu, nu ma pierde pe mine;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma!

Condacul al 3-lea

Iisuse, Care ai îmbracat cu putere de sus pe apostolii Tai care sedeau în Ierusalim, îmbraca-ma si pe mine, cel golit de toate faptele cele bune, cu caldura Duhului Tau celui Sfânt, si-mi da mie sa cânt Tie cu dragoste: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Iisuse, Cel ce ai multime de îndurari, Care ai chemat pe vamesi si pe pacatosi si pe cei necredinciosi, nu ma trece cu vederea acum pe mine, cel asemenea lor; ci, ca niste mir de mult pret, primeste cântarea aceasta:
Iisuse, puterea cea nebiruita;
Iisuse, mila cea fara de sfârsit;
Iisuse, frumusetea cea prealuminata;
Iisuse, dragostea cea nebiruita;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu celui viu;
Iisuse miluieste-ma pe mine, pacatosul;
Iisuse auzi-ma pe mine, cel zamislit întru faradelegi;
Iisuse curateste-ma pe mine, cel nascut în pacate;
Iisuse învata-ma pe mine, netrebnicul;
Iisuse lumineaza-ma pe mine, întunecatul;
Iisuse curateste-ma pe mine, întinatul;
Iisuse scoate-ma pe mine, desfrânatul;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma!

Condacul al 4-lea

Vifor de gânduri îndoielnice având înlauntru, Petru se afunda; iar vazându-Te pe Tine, Iisuse, fiind cu trup si umblând pe apa, Te-a cunoscut pe Tine Dumnezeu adevarat si, primind mâna Ta cea mântuitoare, a zis: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Auzit-a orbul, Doamne, ca Tu treci pe cale si a strigat: Iisuse, Fiul lui David, miluieste-ma; si chemându-l i-ai deschis ochii lui. Lumineaza cu mila Ta si ochii cei cugetatori ai inimii mele, ai celui ce graiesc:
Iisuse, ziditorul celor de sus;
Iisuse, rascumparatorul celor de jos;
Iisuse, pierzatorul celor de dedesubt;
Iisuse, înfrumusetatorul fapturilor;
Iisuse, mângâierea sufletului meu;
Iisuse, luminatorul mintii mele;
Iisuse, veselia inimii mele;
Iisuse, sanatatea trupului meu;
Iisuse, Mântuitorul meu, mântuieste-ma;
Iisuse, luminatorul meu, lumineaza-ma;
Iisuse izbaveste-ma de tot chinul;
Iisuse mântuieste-ma pe mine, nevrednicul;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma!

Condacul al 5-lea

Precum ne-ai rascumparat pe noi de demult din blestemul legii cu sângele cel izvorâtor din Dumnezeu, Iisuse, asa ne scoate pe noi din lanturile cu care sarpele ne-a împiedicat pe noi, prin patimile cele trupesti si prin îndemnarile spre desfrânare si prin trândavirea cea rea, pe cei ce-Ti cântam Tie: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Vazând pruncii evreilor în chip omenesc pe Cel ce a zidit pe om cu mâinile si cunoscându-L pe El a fi Stapânul, s-au nevoit cu stâlpari a-I placea Lui, strigând: Osana! Iar noi aducem Tie cântare, graind:
Iisuse, Dumnezeul cel adevarat;
Iisuse, Fiul lui David;
Iisuse, Împaratul cel preaslavit;
Iisuse, Mielul cel nevinovat;
Iisuse, Pastorul cel prealuminat;
Iisuse, pazitorul prunciei mele;
Iisuse, îndreptatorul tineretilor mele;
Iisuse, lauda batrânetilor mele;
Iisuse, nadejdea cea de la moartea mea;
Iisuse, viata mea de dupa moarte;
Iisuse, linistea mea la judecata Ta;
Iisuse, dorirea mea, nu ma rusina pe mine atuncea; Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma!

Condacul al 6-lea

Vestirea si graiurile propovaduitorilor celor de Dumnezeu purtatori plinind-o, Iisuse, pe pamânt Te-ai aratat si cu oamenii ai vietuit, Cel ce esti neajuns, si durerile noastre le-ai ridicat, de unde cu ranile Tale noi tamaduindu-ne, ne-am deprins a cânta: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Rasarit-a în lume luminarea adevarului Tau si s-a izgonit înselaciunea cea diavoleasca, Mântuitorul nostru, ca idolii nerabdând taria Ta au cazut, iar noi, dobândind mântuire, multumire Îti aducem, cântând asa:
Iisuse, adevarul cel ce izgonesti înselaciunea;
Iisuse, lumina cea mai presus de toate luminile;
Iisuse, Împarate, întaritorul tuturor tariilor;
Iisuse, Dumnezeule, Cel ce petreci întru mila;
Iisuse, pâinea vietii, satura-ma pe mine, cel flamând; Iisuse, izvorul întelepciunii, adapa-ma pe mine, cel însetat;
Iisuse, vesmântul cel de veselie, îmbraca-ma pe mine, cel întinat;
Iisuse acoperamântul cel de bucurie, acopera-ma pe mine, nevrednicul;
Iisuse, datatorul celor ce cer, da-mi sa plâng pentru pacatele mele;
Iisuse, Cel ce afli pe cei ce Te cauta, afla si sufletul meu;
Iisuse, deschizatorul celor ce bat, deschide inima mea cea ticaloasa;
Iisuse, rascumparatorul pacatosilor, curateste faradelegile mele;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma!

Condacul al 7-lea

Vrând sa descoperi taina cea ascunsa din veac, ca un miel spre junghiere Te-ai adus, Iisuse, si ca o oaie fara de glas înaintea celor ce o tund, si ca un Dumnezeu din morti ai înviat si cu slava la ceruri Te-ai înaltat si ne-ai ridicat pe noi, care-Ti cântam Tie: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Aratat-a faptura minunata, aratându-Se noua, Facatorul; ca din Fecioara, mai presus de fire S-a întrupat si din mormânt a înviat, nestricând pecetile, si la apostoli prin usile încuiate a intrat cu trupul. Drept aceea minunându-ne, cu credinta graim acestea:
Iisuse, Cuvântul cel necuprins;
Iisuse, Cuvântul cel nevazut;
Iisuse, puterea cea neajunsa;
Iisuse, întelepciunea cea mai presus de cuget;
Iisuse, Dumnezeirea cea de necuprins în scris;
Iisuse, domnia cea nenumarata cu anii;
Iisuse, împaratia cea nebiruita;
Iisuse, stapânirea cea fara de sfârsit;
Iisuse, taria cea preaînalta;
Iisuse, puterea cea vesnica;
Iisuse, Facatorul meu, miluieste-ma;
Iisuse, Mântuitorul meu, mântuieste-ma;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma!

Condacul al 8-lea

Vazând straina întruparea lui Dumnezeu, sa ne înstrainam din lumea cea desarta si mintea spre cele dumnezeiesti sa o suim, ca pentru aceasta Dumnezeu pe pamânt S-a pogorât, ca sa ne ridice la ceruri pe noi, cei ce-i cântam Lui: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Cu totul era între cei de jos, si dintre cei de sus nici cum nu S-a despartit Cel negrait, când de voie pentru noi a patimit, si cu moartea Sa moartea noastra a omorât-o, si cu învierea Sa a daruit viata celor ce-I cânta:
Iisuse, bucuria inimii;
Iisuse, taria trupului;
Iisuse, lumina sufletului;
Iisuse, repejunea mintii;
Iisuse, bucuria cunostintei;
Iisuse, nadejdea cea aleasa;
Iisuse, pomenirea cea preavesnica;
Iisuse, lauda cea mai presus de ceruri;
Iisuse, slava mea cea preaînalta;
Iisuse, dorirea mea, nu ma lepada pe mine;
Iisuse, Pastorul meu, cauta-ma pe mine;
Iisuse, Mântuitorul meu, mântuieste-ma;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma!

Condacul al 9-lea

Toata firea îngereasca, Iisuse, fara de încetare slaveste preasfânt numele Tau în ceruri, strigând: Sfânt, Sfânt, Sfânt; iar noi pacatosii pe pamânt, cu buze de tina, cântam: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Pe retorii cei mult-graitori îi vedem tacând ca niste pesti fara de glas despre Tine, Iisuse, Mântuitorul meu; ca nu se pricep sa spuna cum Dumnezeu cel neschimbat petreci si om deplin. Iar noi, minunându-ne de o taina ca aceasta, cu credinta graim acestea:
Iisuse, Dumnezeul cel preavesnic;
Iisuse, Împaratul împaratilor;
Iisuse, Stapânul stapânitorilor;
Iisuse, Judecatorul celor vii si al celor morti;
Iisuse, nadejdea celor fara de nadejde;
Iisuse, mângâierea celor ce plâng;
Iisuse, slava saracilor;
Iisuse nu ma judeca pe mine dupa faptele mele;
Iisuse curateste-ma dupa mare mila Ta!
Iisuse izgoneste de la mine trândavirea;
Iisuse lumineaza-mi gândul cel tainic al inimii;
Iisuse da-mi aducere aminte de moarte;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma!

Condacul al 10-lea

Vrând sa mântuiesti lumea, Rasaritule al rasariturilor, venind catre apus, la firea noastra cea întunecata, Te-ai smerit pâna la moarte; drept aceea s-a preaînaltat numele Tau mai mult decât tot numele si de la toate fapturile ceresti si pamântesti auzi: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Împarate cel preavesnic, Mângâietorule cel adevarat, Hristoase, curateste-ne pe noi de toata întinaciunea, precum ai curatit pe cei zece leprosi, si ne tamaduieste pe noi, precum ai tamaduit sufletul cel iubitor de argint al lui Zaheu vamesul, ca sa cântam Tie cu umilinta acestea:
Iisuse, vistiereul cel nestricat;
Iisuse, bogatia cea neîmputinata;
Iisuse, hrana cea tare;
Iisuse, bautura cea nesecata;
Iisuse, îmbracamintea saracilor;
Iisuse, folositorul vaduvelor;
Iisuse, aparatorul celor lipsiti;
Iisuse, ajutatorul celor osteniti;
Iisuse, îndreptatorul celor straini;
Iisuse, cârmaciul celor ce înoata pe mare;
Iisuse, linistea celor învaluiti;
Iisuse, Dumnezeule, ridica-ma pe mine, cel cazut;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma!

Condacul al 11-lea

Cântare cu totul de umilinta aduc Tie, eu, nevrednicul, si strig Tie ca si canaaneanca: Iisuse, miluieste-ma, ca nu am fiica, ci trup, care cumplit este stapânit de diavolul si cu patimi si cu urgie este aprins, si da-mi tamaduire mie celui ce-Ti cânt: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Luminatorul cel primitor de lumina al celor dintru întunericul necunostintei, Pavel, care mai înainte Te izgonea pe Tine, socotind puterea glasului celui de Dumnezeu înteleptitor, si-a limpezit pornirea cea rea a sufletului. Asa si mie lumineaza-mi luminile cele întunecate ale sufletului, ale celui ce graiesc Tie:
Iisuse, Împaratul meu cel preatare;
Iisuse, Dumnezeul meu cel preaputernic;
Iisuse, Domnul meu cel fara de moarte;
Iisuse, Ziditorul meu cel preaslavit;
Iisuse, Îndreptatorul meu cel preabun;
Iisuse, Pastorul meu cel preaîndurat;
Iisuse, Stapânul meu cel preamilostiv;
Iisuse Mântuitorul meu cel preamilosârd;
Iisuse lumineaza-mi mintea cea întunecata cu patimile;
Iisuse tamaduieste-mi trupul cel ranit cu pacatele;
Iisuse curateste-mi mintea de gândurile cele desarte;
Iisuse pazeste-mi inima de poftele cele viclene;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma!

Condacul al 12-lea

Daruieste-mi har, Dezlegatorule al tuturor datoriilor, Iisuse; si ma primeste pe mine, cel ce ma pocaiesc, precum ai primit pe Petru, care s-a lepadat de Tine, si ma cheama pe mine trândavul, precum de demult pe Pavel, care Te prigonea pe Tine, si ma auzi pe mine, cel ce-Ti cânt Tie: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Slavind învierea Ta, Te laudam toti si credem cu Toma ca Domn si Dumnezeu esti, Cel ce sezi de-a dreapta Tatalui si va sa judeci viii si mortii. Atunci adica ma învredniceste sederii de-a dreapta pe mine, cel ce zic:
Iisuse, Împaratul cel mai înainte de veci, mântuieste-ma;
Iisuse, floarea cea cu bun miros, bine înmiresmeaza-ma;
Iisuse, caldura cea iubita, încalzeste-ma;
Iisuse, acoperamântul cel mai înainte de veci, acopera-ma;
Iisuse, vesmântul cel luminat, înfrumuseteaza-ma;
Iisuse, margaritarul cel cinstit; lumineaza-ma;
Iisuse, piatra cea scumpa, straluceste peste mine;
Iisuse, soarele dreptatii, lumineaza-ma;
Iisuse, lumina cea sfânta, straluceste peste mine;
Iisuse, de durerile cele sufletesti si trupesti izbaveste-ma;
Iisuse scoate-ma din mâna potrivnicului;
Iisuse izbaveste-ma de focul cel nestins si de alte chinuri vesnice;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma!

Condacul al 13-lea

O, preadulce si întru-tot-îndurate Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, primeste acum aceasta putina rugaciune a noastra, precum ai primit cei doi bani ai vaduvei, si pazeste mostenirea Ta de vrajmasii cei vazuti si de cei nevazuti, de venirea altor neamuri asupra noastra, de neputinte si de foamete, de toate scârbele si ranile cele aducatoare de moarte, si din chinurile cele viitoare scoate-ne pe toti, care cântam Tie: Aliluia!

Acest Condac se zice de trei ori.

Dupa aceasta se zice iarasi Icosul întâi: Facatorul îngerilor si Doamne al puterilor… si Condacul întâi: Aparatorule cel mai mare si Doamne…

Apoi se citeste aceasta

Rugaciune catre Domnul nostru Iisus Hristos
Facuta de Sfântul Isaac Sirul

Domnului sa ne rugam!
Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Care ai plâns pentru Lazar si lacrimi de întristare si de milostivire ai varsat pentru dânsul, primeste lacrimile mele. Cu patimile Tale, vindeca patimile mele. Cu ranile Tale, tamaduieste ranile mele. Cu sângele Tau, curateste sângele meu si amesteca în trupul meu mireasma trupului Tau celui de viata facator. Fierea cu care vrajmasii Te-au adapat sa îndulceasca amaraciunea cu care potrivnicul m-a adapat. Trupul Tau întins pe Cruce sa întinda catre Tine mintea mea cea trasa jos de diavoli. Capul Tau, pe care l-ai aplecat pe Cruce, sa înalte capul meu cel palmuit de potrivnici. Preasfintele Tale mâini, pironite de cei fara de lege pe Cruce, sa ma traga spre Tine din prapastia pierzarii precum a fagaduit preasfânta gura Ta. Fata Ta, cea batjocorita cu palmuiri si cu scuipari, sa umple de stralucire fata mea cea întinata în faradelegi. Duhul Tau, pe Care L-ai încredintat Tatalui când erai pe Cruce, sa ma povatuiasca spre Tine, prin harul Tau. Nu am inima plina de durere ca sa Te caut. Nu am pocainta, nici umilinta care întorc pe fii la mostenirea lor. Nu am lacrimi mângâietoare, Stapâne. S-a întunecat mintea mea cu cele lumesti si nu poate sa caute spre Tine cu durere. S-a racit inima mea de atâtea ispite si nu poate sa se înfierbânte cu lacrimile dragostei celei pentru Tine. Ci Tu, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeule, Vistierul bunatatilor, daruieste-mi pocainta nestirbita si inima îndurerata, ca sa pornesc cu tot sufletul în cautarea Ta; caci fara de Tine ma voi înstraina de tot binele. Da-mi asadar, Bunule, harul Tau. Tatal, Care Te-a nascut din sânurile Sale fara de ani si mai înainte de veci, sa înnoiasca în mine închipuirea icoanei Tale. Te-am parasit, Doamne, sa nu ma parasesti. Am iesit de la Tine, iesi în cautarea mea. Du-ma la pasunea Ta cea duhovniceasca. Numara-ma între oile turmei Tale preaalese. Hraneste-ma împreuna cu ele din verdeata dumnezeiestilor Tale Taine. Caci inima lor curata este salasul Tau si se vede într-însa stralucirea descoperirilor Tale. Stralucirea Ta este mângâierea si odihna celor ce s-au ostenit pentru Tine în necazuri si în toate felurile de chinuri. Acestei straluciri ma învredniceste si pe mine, nevrednicul, cu harul si cu iubirea de oameni a Mântuitorului nostru Iisus Hristos, în vecii vecilor. Amin.

Postat in Articole personale de Parintele Zisu Iulian



v. 3.0 Copyright © 2004-2013 Catedrala Navigatorilor. Web design & development Dan Crăciun.