Sratutul B.O.R.
Statutul pentru organizarea si functionarea Bisericii Ortodoxe Române
1
STATUTUL
PENTRU ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE
DISPOZITII GENERALE
Art.1 – Biserica Ortodoxa Româna este comunitatea crestinilor ortodocsi, clerici,
monahi si mireni, constituiti canonic în parohii si mânastiri din eparhiile Patriarhiei Române
aflate în interiorul si în afara granitelor României, care marturisesc pe Dumnezeu în Sfânta
Treime, Tatal, Fiul si Duhul Sfânt, pe temeiul Sfintei Scripturi si al Sfintei Traditii si participa la
viata Bisericii prin aceleasi Sfinte Taine, slujbe liturgice si rânduieli canonice.
Art.2 – (1) Biserica Ortodoxa Româna, de origine apostolica, este si ramâne în
comuniune si unitate dogmatica, liturgica si canonica cu Biserica Ortodoxa universala.
(2) Biserica Ortodoxa Româna este autocefala si unitara în organizarea si în lucrarea sa
pastorala, misionara si administrativa.
Art.3 – (1) Biserica Ortodoxa Româna are conducere sinodala ierarhica, potrivit
învataturii si canoanelor Bisericii Ortodoxe si traditiei sale istorice.
(2) Biserica Ortodoxa Româna se administreaza în mod autonom prin organisme proprii
reprezentative, constituite din clerici si mireni, potrivit Sfintelor Canoane, dispozitiilor
prezentului Statut si altor dispozitii ale autoritatii bisericesti competente.
Art.4 – (1) Biserica Ortodoxa Româna este autonoma fata de Stat si fata de alte
institutii.
(2) Biserica Ortodoxa Româna stabileste relatii de dialog si cooperare cu Statul si cu
diferite institutii pentru împlinirea misiunii sale pastorale, spiritual-culturale, educationale si
social-filantropice.
Art.5 – (1) Biserica Ortodoxa Româna cuprinde pe crestinii ortodocsi din tara si pe
crestinii ortodocsi români din afara granitelor tarii, precum si pe cei primiti canonic în
comunitatile ei.
(2) Biserica Ortodoxa Româna este nationala si majoritara potrivit vechimii apostolice,
traditiei, numarului de credinciosi si contributiei sale deosebite la viata si cultura poporului
român. Biserica Ortodoxa Româna este Biserica neamului românesc.
PARTEA I
ORGANIZAREA
Art.6 – (1) Biserica Ortodoxa Româna este organizata ca Patriarhie, cu titulatura
“Patriarhia Românaµ.
(2) Patriarhia Româna cuprinde eparhii (Arhiepiscopii si Episcopii) grupate în
Mitropolii, precum si alte unitati în interiorul sau în afara granitelor României, dupa cum
urmeaza:
A. În interiorul granitelor României:
I. – Mitropolia Munteniei si Dobrogei, cuprinzând:
1. Arhiepiscopia Bucurestilor, cu sediul în municipiul Bucuresti.
2. Arhiepiscopia Tomisului, cu sediul în municipiul Constanta.
3. Arhiepiscopia Târgovistei, cu sediul în municipiul Târgoviste.
4. Episcopia Argesului si Muscelului, cu sediul în municipiul Curtea de Arges.
5. Episcopia Buzaului si Vrancei, cu sediul în municipiul Buzau.
6. Episcopia Dunarii de Jos, cu sediul în municipiul Galati.
7. Episcopia Sloboziei si Calarasilor, cu sediul în municipiul Slobozia.
Statutul pentru organizarea si functionarea Bisericii Ortodoxe Române 2
8. Episcopia Alexandriei si Teleormanului, cu sediul în municipiul Alexandria.
9. Episcopia Giurgiului, cu sediul în municipiul Giurgiu.
10. Episcopia Tulcii, cu sediul în municipiul Tulcea.
II. – Mitropolia Moldovei si Bucovinei, cuprinzând:
11. Arhiepiscopia Iasilor, cu sediul în municipiul Iasi.
12. Arhiepiscopia Sucevei si Radautilor, cu sediul în municipiul Suceava.
13. Episcopia Romanului, cu sediul în municipiul Roman.
14. Episcopia Husilor, cu sediul în municipiul Husi.
III. – Mitropolia Ardealului, cuprinzând:
15. Arhiepiscopia Sibiului, cu sediul în municipiul Sibiu.
16. Episcopia Covasnei si Harghitei, cu sediul în municipiul Miercurea Ciuc.
IV. – Mitropolia Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului, cuprinzând:
17. Arhiepiscopia Vadului, Feleacului si Clujului, cu sediul în municipiul Cluj-Napoca.
18. Arhiepiscopia Alba Iuliei, cu sediul în municipiul Alba Iulia.
19. Episcopia Ortodoxa Româna a Oradiei, cu sediul în municipiul Oradea.
20. Episcopia Ortodoxa Româna a Maramuresului si Satmarului, cu sediul în municipiul Baia
Mare.
21. Episcopia Salajului, cu sediul în municipiul Zalau.
V. – Mitropolia Olteniei, cuprinzând:
22. Arhiepiscopia Craiovei, cu sediul în municipiul Craiova.
23. Episcopia Râmnicului, cu sediul în municipiul Râmnicu Vâlcea.
24. Episcopia Severinului si Strehaiei, cu sediul în municipiul Drobeta-Turnu Severin.
25. Episcopia Slatinei, cu sediul în municipiul Slatina.
VI. – Mitropolia Banatului, cuprinzând:
26. Arhiepiscopia Timisoarei, cu sediul în municipiul Timisoara.
27. Episcopia Aradului, Ienopolei, Halmagiului si Hunedoarei, cu sediul în municipiul Arad.
28. Episcopia Caransebesului, cu sediul în municipiul Caransebes.
29. Episcopia Daciei Felix, cu sediul administrativ în Vârset.
30. Episcopia Ortodoxa Româna din Ungaria, cu sediul în Gyula.
VII. Unitati dependente direct de Patriarhia Româna: Vicariatul Ortodox Ucrainean,
cu sediul în municipiul Sighetul Marmatiei.
B. În afara granitelor României:
I. Mitropolia Basarabiei, autonoma si de stil vechi si Exarhat al Plaiurilor,
cuprinzând:
31. Arhiepiscopia Chisinaului, cu sediul în municipiul Chisinau.
32. Episcopia de Balti (fosta a Hotinului), cu sediul în orasul Balti.
33. Episcopia Basarabiei de Sud (fosta de Cetatea Alba-Ismail), cu sediul în orasul Cantemir.
34. Episcopia Ortodoxa a Dubasarilor si a toata Transnistria (fosta Misiunea Ortodoxa Româna
din Transnistria), cu sediul la Dubasari.
II. Mitropolia Ortodoxa Româna a Europei Occidentale si Meridionale,
cuprinzând:
35. Arhiepiscopia Ortodoxa Româna a Europei Occidentale, cu sediul la Paris.
36. Episcopia Ortodoxa Româna a Italiei, cu sediul la Roma.
37. Episcopia Ortodoxa Româna a Spaniei si Portugaliei, cu sediul la Madrid.
III. Mitropolia Ortodoxa Româna a Germaniei, Europei Centrale si de Nord,
cuprinzând:
38. Arhiepiscopia Ortodoxa Româna a Germaniei, cu sediul la Nürnberg.
39. Episcopia Ortodoxa Româna a Europei de Nord, cu sediul la Stockholm.
Statutul pentru organizarea si functionarea Bisericii Ortodoxe Române 3
IV. (40) Arhiepiscopia Ortodoxa Româna a celor doua Americi, cu sediul la
Chicago.
V. (41) Episcopia Ortodoxa Româna a Australiei si Noii Zeelande, cu sediul la
Melbourne.
VI. Reprezentante ale Patriarhiei Române: Asezamintele Românesti de la Locurile
Sfinte (Ierusalim, Iordan si Ierihon), Parohia Ortodoxa Româna de la Sofia (Bulgaria),
Reprezentanta Patriarhiei Române pe lânga institutiile europene (Bruxelles).
VII. Unitatile ortodoxe române care pastreaza legaturi spirituale si culturale cu
Patriarhia Româna: Asezamintele Românesti din Sfântul Munte Athos (Prodromu, Lacu si
altele).
Art.7 – (1) Înfiintarea, desfiintarea, modificarea teritoriala si schimbarea titulaturii
Mitropoliilor, Arhiepiscopiilor si Episcopiilor se fac prin hotarâri ale Sfântului Sinod tinând
seama de cerintele pastoral-misionare si luând în considerare organizarea administrativteritoriala
a statului.
(2) Titulatura Mitropolitilor, Arhiepiscopilor si Episcopilor este cea a Mitropoliei sau a
eparhiei în care pastoresc. Titulatura Episcopilor-vicari patriarhali, a Episcopilor-vicari si a
Arhiereilor-vicari se stabileste de Sfântul Sinod, la propunerea Patriarhului pentru Episcopiivicari
patriarhali si a Chiriarhului locului pentru Episcopii-vicari si Arhiereii-vicari.
(3) Ierarhii eparhioti din unele scaune chiriarhale cu trecut istoric recunoscut si cu
importanta pastoral-misionara, administrativa si cultural-nationala, care s-au distins printr-o
slujire chiriarhala deosebita si îndelungata a Bisericii, la propunerea Patriarhului facuta în
consultare cu Sinodul Permanent, pot primi cu aprobarea Sfântului Sinod ranguri cu titlu
personal, de mitropolit onorific cei dintre arhiepiscopi si de arhiepiscop onorific cei dintre
episcopi, eparhia pastrându-si în continuare locul stabilit în dipticele canonic si administrativ al
Bisericii Ortodoxe Române. De asemenea, Episcopiile vechi pot deveni Arhiepiscopii, pe baza
unei motivatii temeinice.
(4) Membrii Sfântului Sinod carora li se acorda ranguri onorifice cu titlu personal vor fi
înscrisi în lista membrilor Sfântului Sinod si pomeniti la slujbele religioase dupa Mitropolitii,
respectiv, dupa Arhiepiscopii din ordinea administrativa a Bisericii Ortodoxe Române.
(5) Succesorii în scaunul arhiepiscopilor si episcopilor care au primit ranguri onorifice
cu titlu personal nu preiau dreptul de a folosi aceste ranguri.
(6) Hotarârile luate în temeiul prevederilor alin.1, 2 si 3 din prezentul articol se
comunica ministerului de resort.
Art.8 – (1) Organizarea canonica si pastorala a credinciosilor ortodocsi români din afara
granitelor României se asigura de catre Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
(2) Episcopiile, Arhiepiscopiile, Mitropoliile si alte unitati bisericesti din afara
granitelor tarii sunt organizate si functioneaza în conformitate cu statutele proprii, aprobate de
Sfântul Sinod, concordante cu Statutul pentru organizarea si functionarea Bisericii Ortodoxe
Române.
CAPITOLUL I
Organizarea centrala
Art.9 – În Biserica Ortodoxa Româna, la nivel central functioneaza:
I. Organisme centrale deliberative:
A. Sfântul Sinod,
B. Sinodul Permanent,
C. Adunarea Nationala Bisericeasca.
II. Organisme centrale executive:
A. Patriarhul,
Statutul pentru organizarea si functionarea Bisericii Ortodoxe Române 4
B. Consiliul National Bisericesc,
C. Permanenta Consiliului National Bisericesc.
III. Organisme centrale administrative:
A. Cancelaria Sfântului Sinod,
B. Administratia Patriarhala.
Dispozitii comune
Art.10 – (1) Organismele centrale deliberative si executive bisericesti sunt valabil
constituite cu prezenta a cel putin doua treimi din numarul membrilor lor si iau hotarâri, de
regula, cu votul a jumatate plus unu din numarul membrilor prezenti.
(2) Validarea sau invalidarea mandatelor membrilor clerici si mireni alesi se face de
catre Adunarea Nationala Bisericeasca.
(3) Convocarea organismelor centrale deliberative, cu precizarea ordinii de zi, se face de
catre Presedinte, cu cel putin 14 zile înainte de data fixata pentru sedinta, iar în cazuri
exceptionale în cel mai scurt timp posibil.
(4) Deschiderea si închiderea sedintelor de lucru ale organismelor centrale deliberative
si executive se face de catre Presedinte.
(5) Procesul-verbal al fiecarei sedinte de lucru a organismelor centrale deliberative si
executive se semneaza de Presedinte si de Secretarii desemnati.
(6) Hotarârile organismelor centrale deliberative si executive sunt obligatorii pentru
întreaga Biserica Ortodoxa Româna.
SECTIUNEA I
Organisme centrale deliberative
A. Sfântul Sinod
Art.11 – Sfântul Sinod este cea mai înalta autoritate a Bisericii Ortodoxe Române, în
toate domeniile ei de activitate.
Art.12 – (1) Sfântul Sinod se compune din: Patriarh si toti Mitropolitii, Arhiepiscopii,
Episcopii eparhioti, Episcopii-vicari patriarhali, Episcopii-vicari si Arhiereii-vicari în functiune.
Ierarhii în functie au îndatorirea de a-si desfasura activitatea în cooperare sinodala, supunându-se
hotarârilor Sfântului Sinod si prevederilor prezentului Statut. De asemenea, ierarhii retrasi din
functie au îndatorirea de a pastra disciplina canonica sinodala.
(2) Presedintele Sfântului Sinod este Patriarhul. În lipsa Patriarhului, presedinte al
Sfântului Sinod este, în ordine, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, Mitropolitul Ardealului,
Mitropolitul Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului, Mitropolitul Olteniei, Mitropolitul
Banatului, ceilalti Mitropoliti, Arhiepiscopi sau Episcopi în conformitate cu ordinea canonica a
eparhiilor din Patriarhia Româna (diptice).
(3) Secretarul Sfântului Sinod este unul dintre Episcopii-vicari patriarhali desemnat de
plenul acestuia, la propunerea Patriarhului.
Art.13 – Sfântul Sinod se întruneste anual în cel putin doua sedinte de lucru în
perioadele de primavara si toamna, iar în sedinte extraordinare, ori de câte ori este nevoie.
Sfântul Sinod se poate întruni si în sedinte solemne.
Art.14 – Atributiile Sfântului Sinod sunt:
a. Pastreaza unitatea dogmatica, liturgica si canonica în Biserica Ortodoxa Româna,
precum si comuniunea cu întreaga Biserica Ortodoxa;
b. Examineaza orice problema de ordin dogmatic, liturgic, canonic si pastoral-misionar,
pe care o solutioneaza în conformitate cu învatatura Bisericii Ortodoxe si hotaraste, potrivit
Sfintelor Canoane, asupra problemelor bisericesti de orice natura;
c. Hotaraste cu privire la sfintirea Sfântului si Marelui Mir, potrivit cerintelor pastoralmisionare
din Biserica Ortodoxa Româna;
Statutul pentru organizarea si functionarea Bisericii Ortodoxe Române 5
d. Hotaraste în privinta canonizarii sfintilor si emite Tomosul de proclamare a
canonizarii;
e. Exprima pozitia oficiala a Bisericii Ortodoxe Române asupra proiectelor de acte
normative ale Statului referitoare la activitatea cultelor, la învatamântul teologic si religios, la
asistenta sociala si religioasa, la patrimoniul cultural-national, în special cel bisericesc, precum si
în alte domenii de interes bisericesc si social;
f. Aproba, cu o majoritate de doua treimi din numarul membrilor prezenti, Statutul
pentru organizarea si functionarea Bisericii Ortodoxe Române si hotaraste asupra modificarii
acestuia;
g. Aproba regulamentele bisericesti întocmite în conformitate cu prezentul Statut;
h. Initiaza si aproba acorduri si parteneriate cu Statul si cu alte institutii în domenii de
interes general bisericesc;
i. Exprima pozitia oficiala a Bisericii Ortodoxe Române în probleme de interes general
ale societatii;
j. Aproba, cu o majoritate de doua treimi din numarul membrilor prezenti, înfiintarea,
desfiintarea, modificarea teritoriala si schimbarea titulaturii eparhiilor si Mitropoliilor
apartinatoare Patriarhiei Române;
k. Aproba statutele eparhiilor, Mitropoliilor si ale altor unitati bisericesti din afara
granitelor României;
l. Alege, cu voturile a doua treimi din totalul membrilor prezenti, pe Patriarh, si cu
voturile a jumatate plus unu din totalul membrilor prezenti, pe Mitropolitii, Arhiepiscopii si pe
Episcopii eparhioti pentru eparhiile apartinatoare Patriarhiei Române;
m. Alege, cu voturile a jumatate plus unu din totalul membrilor prezenti, pe Episcopiivicari
patriarhali, pe Episcopii-vicari si pe Arhiereii-vicari;
n. Emite Gramata pentru întronizarea Patriarhului;
o. Hotaraste cu privire la retragerea ierarhilor si stabileste drepturile acestora;
p. Hotaraste, cu o majoritate de doua treimi din totalul membrilor sai, cu privire la
trimiterea în judecata canonica a acelora dintre membrii sai care sunt învinuiti de abateri de la
învatatura si disciplina Bisericii;
q. Aproba sau respinge, în principiu, recursurile clericilor în materie de caterisire si se
pronunta asupra cererilor de iertare ale acestora, cu avizul prealabil al Chiriarhului locului;
r. Îndruma si supravegheaza ca activitatea organismelor deliberative si executive de la
Episcopii, Arhiepiscopii, Mitropolii si Patriarhie sa se desfasoare potrivit prevederilor statutare si
regulamentare bisericesti;
s. Initiaza si cultiva relatii fratesti inter-ortodoxe, relatii de dialog si cooperare intercrestina
si inter-religioasa pe plan national si international;
t. Aproba normele privind organizarea si functionarea unitatilor de învatamânt teologic
preuniversitar si universitar, precum si cele privind predarea religiei în scolile de stat, particulare
si confesionale. Stabileste normele privind învatamântul confesional de toate nivelurile, precum
si programele pentru catehizarea tinerilor si adultilor;
u. Aproba normele activitatii misionar-pastorale si pe cele pentru promovarea vietii
religioase si morale a clerului;
v. Stabileste normele activitatii de asistenta social-filantropica pentru întreaga Biserica
Ortodoxa Româna si aproba masurile pentru organizarea asistentei religioase în armata,
penitenciare, spitale, camine pentru copii si pentru batrâni, asezaminte sociale destinate
persoanelor defavorizate etc.;
w. Hotaraste înfiintarea, organizarea si desfiintarea asociatiilor si fundatiilor bisericesti
cu caracter national care sunt constituite si conduse de catre Biserica Ortodoxa Româna; acorda
sau retrage binecuvântarea (aprobarea) pentru înfiintarea, organizarea si desfiintarea asociatiilor
si fundatiilor ortodoxe din Patriarhia Româna care au conducere proprie si activeaza în eparhiile
Statutul pentru organizarea si functionarea Bisericii Ortodoxe Române 6
acesteia.
x. Initiaza, autorizeaza si supravegheaza traducerea, diortosirea, editarea si difuzarea
Sfintei Scripturi, tiparirea si raspândirea cartilor de cult, a calendarului bisericesc, a manualelor
de teologie si a manualelor de religie; supravegheaza din punct de vedere dogmatic, liturgic si
canonic, lucrarile de arhitectura, pictura, sculptura si alte forme de arta bisericeasca ortodoxa si
ia masurile cuvenite în caz de abateri;
y. Aproba anual modul de constituire si de repartizare a Fondului Central Misionar;
instituie fonduri speciale si stabileste modul de constituire si destinatia acestora;
z. Interpreteaza, în forma definitiva si obligatorie, pentru toate organismele bisericesti,
dispozitiile statutare sau regulamentare.
Art.15 – (1) Pentru studierea si formularea propunerilor asupra problemelor ce urmeaza
a se supune deliberarii, Sfântul Sinod alege, dintre membrii sai, patru Comisii sinodale.
(2) Fiecare Comisie este prezidata de un Mitropolit si are un raportor. Ceilalti
mitropoliti sunt co-presedinti ai Comisiilor în care sunt repartizati de Sfântul Sinod.
(3) Comisiile Sfântului Sinod sunt:
a. Comisia Pastorala, Monahala si Sociala,
b. Comisia Teologica, Liturgica si Didactica,
c. Comisia Canonica, Juridica si pentru Disciplina,
d. Comisia pentru Comunitati Externe, Relatii inter-ortodoxe, inter-crestine si interreligioase.
(4) Sfântul Sinod decide daca o problema trebuie examinata în comun de doua sau mai
multe Comisii.
(5) Pentru anumite probleme, cu caracter permanent sau temporar, Sfântul Sinod decide
instituirea unor sub-comisii speciale afiliate uneia din cele patru Comisii. Din sub-comisii pot
face parte si ierarhi din alte comisii si pot fi cooptati profesori de teologie, clerici, monahi,
mireni, specialisti în domeniul abordat, dupa modelul Sub-comisiei pentru canonizarea sfintilor
români.
Art.16 – Sfântul Sinod poate invita în Comisiile sale, pentru consultare, profesori de
teologie, clerici, monahi, mireni, specialisti în domenii abordate.
B. Sinodul Permanent
Art.17 – (1) Sinodul Permanent este organismul central deliberativ care functioneaza în
timpul dintre sedintele Sfântului Sinod, când importanta unor probleme impune examinarea lor
fara întârziere.
(2) Sinodul Permanent se compune din Patriarh si toti Mitropolitii în functie de la
eparhiile din tara si din afara granitelor României. Din Sinodul Permanent fac parte si alti trei
ierarhi eparhioti (1 Arhiepiscop si 2 Episcopi) desemnati anual de Sfântul Sinod.
(3) Presedintele Sinodului Permanent este Patriarhul. În lipsa Patriarhului, sedintele
Sinodului Permanent sunt prezidate în ordinea prevazuta la art.12, alin. 2 din prezentul Statut.
(4) Convocarea Sinodului Permanent, cu precizarea ordinii de zi, se face de catre
Presedintele sau, ori de câte ori este nevoie.
(5) Secretarul Sfântului Sinod este si Secretarul Sinodului Permanent.
(6) Sinodul Permanent ia hotarâri valabile prin consens sau cu votul a jumatate plus unu
dintre membrii prezenti.
(7) Dispozitiile art.16 din prezentul Statut se aplica si cu privire la sedintele Sinodului
Permanent.
Art.18 – (1) Sinodul Permanent exercita, în timpul dintre sedintele Sfântului Sinod,
atributiile acestuia prevazute la art.14, lit. e, i, r, t si x.
(2) Sinodul Permanent, la solicitarea Patriarhului sau a membrilor sai, examineaza si
formuleaza propuneri privind probleme ce urmeaza a fi aduse în dezbaterea Sfântului Sinod.
Statutul pentru organizarea si functionarea Bisericii Ortodoxe Române 7
(3) Sinodul Permanent exercita orice alte atributii ce i se dau de catre Sfântul Sinod sau
prin Statut si regulamente.
(4) Sinodul Permanent aduce la cunostinta Sfântului Sinod, pentru ratificare, hotarârile
luate în timpul dintre sedintele acestuia.
C. Adunarea Nationala Bisericeasca
Art.19 – Adunarea Nationala Bisericeasca este organismul central deliberativ al
Bisericii Ortodoxe Române, pentru problemele administrative, sociale, culturale, economice si
patrimoniale.
Art.20 – (1) Adunarea Nationala Bisericeasca este alcatuita din câte trei reprezentanti ai
fiecarei eparhii, un cleric si doi mireni, delegati de Adunarile Eparhiale, pe termen de patru ani.
Ei pot fi delegati pentru cel mult doua mandate.
(2) Ierarhii Sfântului Sinod participa la lucrarile Adunarii Nationale Bisericesti.
(3) Presedintele Adunarii Nationale Bisericesti este Patriarhul. În lipsa Patriarhului,
sedintele sunt prezidate în ordinea prevazuta în art.12, alin. 2 din prezentul Statut.
(4) Hotarârile Adunarii Nationale Bisericesti devin executorii dupa ratificarea lor de
catre Sfântul Sinod.
Art.21 – Adunarea Nationala Bisericeasca se întruneste o data pe an în sedinta de lucru,
iar, în caz de necesitate, ori de câte ori este nevoie. Adunarea Nationala Bisericeasca se
întruneste si în sedinte solemne.
Art.22 – Atributiile Adunarii Nationale Bisericesti sunt:
a. Sustine drepturile si activitatile Bisericii Ortodoxe Române;
b. Avizeaza regulamente de aplicare ale prezentului Statut cu privire la domenii de
activitate date în competenta sa de catre Sfântul Sinod;
c. La propunerea Patriarhului, alege pe membrii Consiliului National Bisericesc;
d. Adopta masuri generale pentru sprijinirea asezamintelor culturale, social-filantropice,
economice si fundationale ale Bisericii;
e. Stabileste mijloacele de ajutorare ale organismelor si institutiilor centrale bisericesti;
f. Examineaza si aproba Raportul general anual al Consiliului National Bisericesc,
privind activitatea din Biserica Ortodoxa Româna si hotaraste cu privire la masurile ce trebuie
luate pentru buna desfasurare a vietii bisericesti;
g. Aproba contul de executie bugetara si bilantul financiar-contabil al Administratiei
Patriarhale, al Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române si al institutiilor
centrale bisericesti;
h. Aproba bugetul general al Administratiei Patriarhale, al Institutului Biblic si de
Misiune al Bisericii Ortodoxe Române si al institutiilor centrale bisericesti;
i. Aproba masuri unitare privind administrarea bunurilor mobile si imobile, aflate în
proprietatea sau folosinta unitatilor de cult din întreaga Biserica Ortodoxa Româna, precum si a
celor fundationale;
j. Aproba proiecte sociale, culturale, educationale si comunicationale;
k. Stabileste mijloacele de ajutorare a românilor din afara granitelor României;
l. Exercita orice alte atributii care îi sunt date prin Statut, prin regulamentele bisericesti
sau de catre Sfântul Sinod.
Art.23 – (1) Pentru studierea problemelor si formularea propunerilor ce urmeaza a fi
supuse deliberarii, Adunarea alege, la începutul fiecarui mandat de patru ani, dintre membrii ei
clerici si mireni, cinci Comisii de lucru permanente, care au câte un presedinte, vice-presedinte si
raportor desemnati de plen, la propunerea Presedintelui. Comisiile Adunarii Nationale Bisericesti
sunt:
a. Comisia administrativ-juridica si de validare,
Statutul pentru organizarea si functionarea Bisericii Ortodoxe Române 8
b. Comisia sociala si pentru comunicatii media,
c. Comisia culturala si educationala,
d. Comisia economica, bugetara si de patrimoniu imobiliar (bunuri bisericesti),
e. Comisia pentru românii ortodocsi de peste hotare.
(2) La lucrarile Comisiei pentru românii ortodocsi de peste hotare pot fi invitati si
reprezentanti clerici si mireni ai eparhiilor ortodoxe române de peste hotare, când ordinea de zi
impune acest lucru.
(3) La convocarea Presedintelui, Comisiile Adunarii Nationale Bisericesti se pot întruni
si între sedintele acesteia, potrivit cerintelor.
SECTIUNEA a II-a
Organisme centrale executive
A. Patriarhul
Art.24 – Patriarhul este Întâistatatorul între Ierarhii Bisericii Ortodoxe Române si
Presedintele organismelor centrale deliberative si executive bisericesti.
Art.25 – (1) Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române este Arhiepiscopul Bucurestilor si
Mitropolitul Munteniei si Dobrogei.
(2) Titulatura sa este: “Preafericirea Sa, Preafericitul Parinte (N), Arhiepiscopul
Bucurestilor, Mitropolitul Munteniei si Dobrogei, Loctiitor al tronului Cezareei Capadociei
si Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române sau Patriarhul Românieiµ.
(3) In conformitate cu Sfintele Canoane, cu traditia panortodoxa si cu practica Bisericii
Ortodoxe Române, la serviciile religioase Patriarhul este pomenit de catre Mitropoliti,
Mitropolitii sunt pomeniti de catre ierarhii sufragani, iar Arhiepiscopii si Episcopii sunt pomeniti
de catre preotii slujitori.
(4) Patriarhul poarta ca însemne distinctive: o cruce si doua engolpioane, haine de
culoare alba: reverenda si rasa, culion si camilafca având cruce.
(5) Patriarhul exercita drepturile si îndeplineste îndatoririle prevazute de Sfintele
Canoane, de prezentul Statut si de regulamentele bisericesti.
Art.26 – Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române are urmatoarele atributii:
a. Convoaca si prezideaza organismele centrale deliberative si executive bisericesti si
vegheaza pentru aducerea la îndeplinire a hotarârilor acestora;
b. Dispune masurile necesare, potrivit hotarârii Sfântului Sinod, pentru pregatirea si
sfintirea Sfântului si Marelui Mir la Patriarhia Româna;
c. Reprezinta Patriarhia Româna în relatiile cu autoritatile publice centrale si locale, în
justitie si fata de terti, personal sau prin delegati împuterniciti;
d. Reprezinta Biserica Ortodoxa Româna în relatiile cu celelalte Biserici Ortodoxe
surori, personal sau prin delegati;
e. Reprezinta, personal sau prin delegati, Biserica Ortodoxa Româna în relatiile cu
celelalte Biserici crestine, organizatii inter-crestine, organizatii religioase si inter-religioase, din
tara si de peste hotare;
f. Adreseaza scrisori pastorale pentru întreaga Biserica Ortodoxa Româna, cu
încuviintarea Sfântului Sinod sau a Sinodului Permanent;
g. Viziteaza frateste pe ierarhii Bisericii Ortodoxe Române, în eparhiile lor;
h. Se îngrijeste de îndeplinirea prevederilor statutare pentru completarea eparhiilor
vacante;
i. Prezideaza Sfântul Sinod pentru alegerea Mitropolitilor ortodocsi români din tara si
din afara granitelor;
j. Hirotoneste împreuna cu alti ierarhi si întronizeaza pe mitropoliti;
k. Emite Gramata pentru întronizarea Mitropolitilor din tara si din afara granitelor;
l. Numeste loctiitori de Mitropoliti în cazul vacantei scaunelor mitropolitane;
Statutul pentru organizarea si functionarea Bisericii Ortodoxe Române 9
m. Sfatuieste frateste pe ierarhii eparhiilor ortodoxe române din tara si din afara
granitelor si conciliaza eventuale neîntelegeri dintre acestia;
n. Examineaza, în Sinodul Permanent, plângerile împotriva ierarhilor, iar rezultatul îl
aduce la cunostinta Sfântului Sinod;
o. În consultare cu Sinodul Permanent, propune Sfântului Sinod candidati de Episcopvicar
patriarhal si prezideaza alegerea acestora;
p. Numeste, mentine si revoca într-o sedinta a Permanentei Consiliului National
Bisericesc personalul de conducere, precum si celelalte categorii de personal clerical si neclerical
de la Cancelaria Sfântului Sinod, de la Administratia Patriarhala, de la Institutul Biblic si de
Misiune al Bisericii Ortodoxe Române si de la celelalte institutii centrale bisericesti;
q. Confirma si dizolva, prin Decizie Patriarhala, Adunarile Eparhiale;
r. Exercita dreptul de devolutiune în mitropolii pentru restabilirea ordinii canonice si
administrative;
s. Conform traditiei ortodoxe are dreptul de a înfiinta stavropighii patriarhale si a le
conduce prin delegatii sai, în limitele competentelor stabilite prin Decizie Patriarhala, aducând la
cunostinta Chiriarhului locului acestea;
t. Exercita orice alte atributii prevazute de Sfintele Canoane, de prezentul Statut, de
regulamentele bisericesti sau încredintate de Sfântul Sinod.
Art.27 – Pentru desfasurarea activitatii curente, la dispozitia Patriarhului se afla
Cabinetul Patriarhului, coordonat de un consilier patriarhal, cu personalul corespunzator si
serviciile aferente: Secretariat, Registratura, Arhiva, Biblioteca etc.
B. Consiliul National Bisericesc
Art.28 – Consiliul National Bisericesc este organism central executiv al Sfântului Sinod
si al Adunarii Nationale Bisericesti.
Art.29 – (1) Consiliul National Bisericesc se întruneste la convocarea Presedintelui, cel
putin de doua ori pe an sau ori de câte ori este nevoie.
(2) Consiliul National Bisericesc se compune din 12 membri ai Adunarii Nationale
Bisericesti, câte un cleric si câte un mirean reprezentând fiecare Mitropolie din tara, desemnati
pe o perioada de patru ani si pentru cel mult doua mandate.
(3) Presedintele Consiliului National Bisericesc este Patriarhul, iar în lipsa loctiitorul
sau, conform prevederilor art.12, alin. 2 din prezentul Statut. Membrii Sfântului Sinod pot
participa cu vot deliberativ la sedintele Consiliului.
(4) Episcopii-vicari patriarhali sunt membri de drept ai Consiliului National Bisericesc,
cu vot deliberativ.
(5) Vicarul administrativ patriarhal, consilierii patriarhali si inspectorul general
bisericesc sunt membri permanenti ai Consiliului National Bisericesc, cu vot consultativ.
(6) Consiliul National Bisericesc ia hotarâri valabile prin consens sau cu votul a
jumatate plus unu dintre membrii prezenti.
(7) Secretar al sedintelor este consilierul coordonator de la Cabinetul Patriarhal, iar în
lipsa acestuia unul din consilierii patriarhali desemnat de Patriarh.
Art.30 – Consiliul National Bisericesc exercita în timpul dintre sedintele Adunarii
Nationale Bisericesti atributiile acesteia prevazute în art.22, lit. a, d si e, precum si urmatoarele
atributii:
a. Întocmeste raportul anual privind activitatea generala a Bisericii Ortodoxe Române;
b. Întocmeste contul de executie bugetara si bilantul financiar-contabil al Administratiei
Patriarhale, al Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române si al celorlalte
institutii centrale bisericesti;
c. Întocmeste bugetul general al Administratiei Patriarhale, al Institutului Biblic si de
Misiune al Bisericii Ortodoxe Române si al celorlalte institutii centrale bisericesti;
Statutul pentru organizarea si functionarea Bisericii Ortodoxe Române 10
d. Aproba planul de activitate al Editurii, Tipografiei si Atelierelor Institutului Biblic si
de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române;
e. Hotaraste asupra modului de administrare a bunurilor mobile si imobile ale
Administratiei Patriarhale, ale Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, ale
celorlalte institutii centrale bisericesti si ale fundatiilor bisericesti centrale;
f. Hotaraste asupra transmiterii cu orice titlu a folosintei sau proprietatii asupra
bunurilor imobile ale Patriarhiei (vânzare sau schimb), precum si asupra grevarii cu sarcini sau
afectarii de servituti a bunurilor Patriarhiei, cu exceptia bunurilor sacre care sunt inalienabile, cu
respectarea prevederilor statutare, regulamentare bisericesti si legale;
g. Exercita orice atributii care îi sunt date prin Statut, regulamente sau prin hotarâri ale
Sfântului Sinod, Sinodului Permanent si Adunarii Nationale Bisericesti.
C. Permanenta Consiliului National Bisericesc
Art.31 – (1) Între sedintele Consiliului National Bisericesc functioneaza Permanenta
Consiliului National Bisericesc, ca organism central executiv.
(2) Ea se compune din Patriarh, ca presedinte, Episcopii-vicari patriarhali, Vicarul
administrativ patriarhal, consilierii patriarhali si inspectorul general bisericesc, ca membri si ia
hotarâri valide prin consensul membrilor prezenti.
(3) Din încredintarea Patriarhului, Permanenta Consiliului National Bisericesc poate fi
prezidata de unul din Episcopii-vicari patriarhali. În aceasta situatie, procesul-verbal al lucrarilor
este supus aprobarii Patriarhului. Hotarârile devin executorii numai dupa confirmarea lor în scris,
de catre Patriarh.
Art.32 – Permanenta Consiliului National Bisericesc, prezidata de Patriarh, exercita
atributiile Consiliului National Bisericesc, cu exceptia celor prevazute la art.30, lit.f, în perioada
dintre sedintele sale, precum si urmatoarele competente:
a. Examineaza orice problema bisericeasca, misionar-pastorala, culturala, sociala,
administrativ-gospodareasca, economic-financiara etc. din cadrul institutiilor centrale bisericesti
ce urmeaza a face obiectul dezbaterilor organismelor centrale deliberative si executive si face
propuneri statutare;
b. Examineaza si definitiveaza darile de seama anuale asupra activitatii institutiilor
centrale bisericesti;
c. Prezinta spre definitivare contul de executie bugetara si bilantul financiar-contabil al
institutiilor centrale bisericesti;
d. Prezinta spre definitivare proiectul bugetului general anual al institutiilor centrale
bisericesti;
e. Întocmeste planurile anuale ale activitatii institutiilor centrale bisericesti;
f. Analizeaza si face propuneri Consiliului National Bisericesc privind modul de
administrare a bunurilor mobile si imobile ale institutiilor centrale bisericesti si ale fundatiilor
bisericesti centrale;
g. Administreaza Fondul Central Misionar în limita bugetului aprobat de Sfântul Sinod
si prezinta anual, acestuia, contul de executie bugetara;
h. Administreaza fondurile special instituite la nivelul Administratiei Patriarhale potrivit
destinatiei lor si în limita sumelor colectate, informând anual Sfântul Sinod despre situatia
acestora;
i. Aproba proiectele de investitii în limita bugetului Administratiei Patriarhale, al
Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române si al celorlalte institutii centrale
bisericesti;
j. Face demersuri pe lânga autoritatile publice centrale si locale si pe lânga alte institutii,
pentru obtinerea de sprijin destinat activitatilor interne si internationale organizate de Patriarhia
Româna prin institutiile centrale bisericesti, precum si pentru acordarea altor forme de sprijin de
Statutul pentru organizarea si functionarea Bisericii Ortodoxe Române 11
la bugetul de stat sau de la bugetele locale alocate Bisericii, în general, sau unitatilor de cult din
interiorul sau din afara granitelor României;
k. Hotaraste asupra acceptarii donatiilor, legatelor, sponsorizarilor si cumpararii de
bunuri în favoarea Patriarhiei Române pentru institutiile sale centrale.
Art.33 – (1) Permanenta Consiliului National Bisericesc se întruneste la convocarea
Presedintelui, ori de câte ori este nevoie.
(2) Consilierul coordonator al Cabinetului Patriarhal sau, în absenta acestuia, unul dintre
ceilalti consilieri patriarhali, desemnat de Presedinte, întocmeste procesul-verbal al sedintelor
Permanentei Consiliului National Bisericesc.
Art.34 – Hotarârile Permanentei Consiliului National Bisericesc sunt aduse la
îndeplinire de Cancelaria Sfântului Sinod si de sectoarele celorlalte institutii centrale bisericesti.
SECTIUNEA a III-a
Organisme centrale administrative
Art.35 – (1) În exercitarea atributiilor sale executive de Presedinte al organismelor
centrale bisericesti deliberative si executive si Întâistatator al Bisericii Ortodoxe Române,
Patriarhul este ajutat de:
A. Cancelaria Sfântului Sinod,
B. Administratia Patriarhala.
(2) Din încredintarea Patriarhului, Cancelaria Sfântului Sinod, sectoarele Administratiei
Patriarhale si celelalte institutii centrale bisericesti sunt coordonate de Episcopii-vicari patriarhali
sau de catre un delegat al Patriarhului.
(3) Episcopii-vicari patriarhali se aleg de catre Sfântul Sinod în conformitate cu
prevederile art.131 din prezentul Statut si sunt asimilati în drepturile de pomenire si cinstire cu
episcopii eparhioti.
(4) Episcopii-vicari patriarhali îndeplinesc atributiunile delegate lor, prin Decizie, de
catre Patriarh.
A. Cancelaria Sfântului Sinod
Art.36 – (1) Cancelaria Sfântului Sinod este organism central administrativ al Sfântului
Sinod, al Sinodului Permanent, al Adunarii Nationale Bisericesti, al Patriarhului, al Consiliului
National Bisericesc si al Permanentei acestuia.
(2) Secretarul Sfântului Sinod, prin Decizie Patriarhala, coordoneaza Cancelaria
Sfântului Sinod având colaboratori pe Vicarul administrativ patriarhal si consilierul patriarhal de
resort.
(3) Vicarul administrativ patriarhal împreuna cu consilierul patriarhal din Cancelaria
Sfântului Sinod, sub conducerea Episcopului-Vicar Patriarhal, pregatesc lucrarile pentru
convocarea organismelor centrale deliberative si executive bisericesti si cele care se supun
examinarii acestora.
(4) Cancelaria Sfântului Sinod elaboreaza, pastreaza si pregateste pentru publicarea în
Revista “Biserica Ortodoxa Românaµ, procesele-verbale ale sedintelor de lucru ale organismelor
centrale bisericesti, comunica centrelor eparhiale hotarârile acestora si tine evidenta modului de
aducere a lor la îndeplinire, cu exceptia celor care sunt date în competenta Sectoarelor
Administratiei Patriarhale prevazute la art.37 din prezentul Statut sau altor institutii centrale
bisericesti.
(5) Elaboreaza corespondenta organismelor centrale bisericesti si a Presedintelui
acestora cu autoritatile publice centrale în probleme care privesc viata religioasa din Biserica
Ortodoxa Româna.
(6) Întocmeste si supune aprobarii Deciziile Patriarhale de atributii ale personalului de
conducere din cadrul Cancelariei Sfântului Sinod si de la celelalte institutii centrale bisericesti.
Statutul pentru organizarea si functionarea Bisericii Ortodoxe Române 12
(7) Centralizeaza datele referitoare la domeniile vietii religioase din Patriarhia Româna
pentru evidenta si publicare în presa bisericeasca.
(8) Cancelaria Sfântului Sinod este pastratoarea sigiliului Sfântului Sinod.
(9) Pentru îndeplinirea atributiilor sale, ca organism central administrativ, Cancelaria
Sfântului Sinod are urmatoarele servicii: Oficiul canonico-juridic, Secretariat, registratura si
arhiva, Personal-resurse umane, Biblioteca Sfântului Sinod si altele, a caror activitate este
organizata de Vicarul administrativ patriarhal.
B. Administratia Patriarhala
Art.37 – (1) Administratia Patriarhala, ca organism central administrativ, are în
atributiile sale studierea si întocmirea referatelor privitoare la problemele bisericesti de
competenta organismelor centrale deliberative si executive, prin urmatoarele sectoare
administrative de specialitate:
a. Sectorul teologic-educational,
b. Sectorul social-filantropic,
c. Sectorul economic-financiar (cu urmatoarele servicii: Contabilitate, Tehnic, Comisia
de Pictura Bisericeasca),
d. Sectorul patrimoniu cultural,
e. Sectorul patrimoniu imobiliar,
f. Sectorul relatii bisericesti si inter-religioase,
g. Sectorul comunitati externe,
h. Sectorul comunicatii si relatii publice,
i. Corpul de inspectie si control (audit).
(2) Prin hotarâri ale Permanentei Consiliului National Bisericesc pot lua fiinta si alte
sectoare si servicii în cadrul Administratiei Patriarhale.
(3) Prin Decizie Patriarhala, Episcopii-vicari patriarhali coordoneaza sectoarele
Administratiei Patriarhale având colaboratori pe consilierii patriarhali de resort sau pe inspectorii
de specialitate.
(4) Prin sectoarele administrative de specialitate si prin serviciile aferente, Administratia
Patriarhala studiaza problemele bisericesti specifice acestora care intra în competenta
organismelor centrale deliberative si executive, comunica centrelor eparhiale hotarârile acestora
si tine evidenta modului de aducere a lor la îndeplinire.
Art.38 – (1) Corpul de inspectie si control are în componenta sa:
a. Un inspector general bisericesc, cu atributii generale de control si referent la Comisia
Canonica, Juridica si pentru Disciplina a Sfântului Sinod pentru cererile de iertare în cazurile de
caterisire, aplicate definitiv unor clerici de consistoriile eparhiale;
b. Inspectori pentru institutiile de învatamânt universitar si preuniversitar teologic
(Facultati de teologie, Seminarii teologice liceale si Scoli de cântareti bisericesti);
c. Inspectori pentru controlul financiar si gestionar (audit), dintre care unul cu pregatire
juridica.
(2) Membrii Corpului de inspectie si control (audit) îsi desfasoara activitatea din
dispozitia Patriarhului, potrivit atributiilor prevazute de Statut, de regulamentele bisericesti si de
legislatia în vigoare.
Art.39 – (1) Vicarul administrativ patriarhal, consilierii patriarhali si inspectorii
patriarhali se numesc si se revoca, în conditiile art.26, lit. p din prezentul Statut, dintre preotii
doctori, absolventi de masterat, licentiati în teologie sau în alte specializari, cu activitati si
aptitudini deosebite, fara impedimente juridic-canonice. Clericii din institutiile centrale
bisericesti pot fi numiti slujitori la parohii direct (fara concurs) de catre Patriarh.
(2) Vicarului administrativ patriarhal, consilierilor patriarhali si inspectorilor patriarhali
li se fixeaza, prin Decizie a Patriarhului, sfera de activitate si atributiile în cadrul Sectoarelor pe
Statutul pentru organizarea si functionarea Bisericii Ortodoxe Române 13
care le coordoneaza, ca membri ai Permanentei Consiliului National Bisericesc sau ca invitati.
(3) Vicarul administrativ patriarhal si consilierii patriarhali participa la sedintele
organismelor centrale deliberative si executive bisericesti, cu vot consultativ, iar la sedintele
Permanentei Consiliului National Bisericesc, cu vot deliberativ.
CAPITOLUL al II-lea
Organizarea locala
Art.40 – (1) Unitatile componente ale Bisericii Ortodoxe Române, organizata ca
Patriarhie, sunt:
a. Parohia,
b. Mânastirea,
c. Protopopiatul (Protoieria),
d. Vicariatul,
e. Eparhia (Arhiepiscopia si Episcopia),
f. Mitropolia.
(2) Fiecare din unitatile componente ale Bisericii, în conformitate cu dispozitiile
prezentului Statut, are dreptul de a se conduce si de a se administra autonom fata de alta parte
componenta de acelasi rang si de a participa, prin reprezentantii sai alesi, clerici si mireni – în
cazul parohiilor si eparhiilor, la lucrarile unitatilor componente superioare.
(3) Modul de constituire si functionare a unitatilor componente si a organismelor locale
de acelasi grad este identic pentru întreaga Biserica Ortodoxa Româna.
Despre personalitatea juridica
Art.41 – (1) Patriarhia, Mitropolia, Arhiepiscopia, Episcopia, Vicariatul, Protopopiatul
(Protoieria), Mânastirea si Parohia sunt persoane juridice de drept privat si utilitate publica, cu
drepturile si obligatiile prevazute de prezentul Statut.
(2) Aceste persoane juridice au dreptul la doua coduri unice de înregistrare fiscala, atât
pentru activitatea non profit cât si pentru cea economica.
Art.42 – Înfiintarea si desfiintarea unitatilor componente ale Bisericii Ortodoxe
Române se comunica pentru evidenta ministerului de resort.
SECTIUNEA I
A. Parohia
Art.43 – Parohia este comunitatea crestinilor ortodocsi, clerici si mireni, situata pe un
anume teritoriu si subordonata Centrului eparhial din punct de vedere canonic, juridic,
administrativ si patrimonial, condusa de un preot paroh numit de Chiriarhul (arhiepiscopul sau
episcopul) eparhiei respective.
Art.44 – Înfiintarea, organizarea, schimbarea limitei teritoriale si desfiintarea de parohii
se aproba de catre Consiliul Eparhial, tinând seama de cerintele misionare si pastorale din
teritoriu.
Art.45 – Credinciosii parohiei au drepturi ca: de a beneficia de asistenta religioasa, de a
alege si a fi alesi în organismele parohiale, de a beneficia de ajutor filantropic, dupa posibilitati;
si îndatoriri ca: de a sustine, întari si marturisi credinta Bisericii Ortodoxe; de a vietui potrivit
învataturii de credinta ortodoxa; de a participa la sfintele slujbe; de a se împartasi cu Sfintele
Taine; de a împlini faptele milei crestine; de a întretine si a ajuta biserica si pe slujitorii ei.
Art.46 – (1) Comunitatea credinciosilor care nu poate sustine cu mijloace proprii o
parohie, prin hotarârea Permanentei Consiliului Eparhial, se poate alatura la o comunitate vecina,
împreuna cu care formeaza parohia. În acest caz, comunitatea care se alatura poarta denumirea
de filie, iar membrii sai au aceleasi drepturi si îndatoriri fata de parohie, ca si cei din comunitatea
la care se alatura.
Statutul pentru organizarea si functionarea Bisericii Ortodoxe Române 14
(2) Prin hotarâre a Permanentei Consiliului Eparhial, parohiile cu posibilitati economice
ajuta parohiile sarace si cu numar mic de credinciosi.
Art.47 – (1) În eparhiile Bisericii Ortodoxe Române, tinând cont de conditiile misionarpastorale
si de numarul de credinciosi, de posibilitatile materiale, ca si de situarea lor în mediul
urban si rural, parohiile sunt de trei categorii, pe baza unor criterii stabilite de consiliile
eparhiale.
(2) Clasificarea pe categorii a parohiilor se aproba de Permanenta Consiliul Eparhial, în
baza raportului cuprinzând datele statistice oficiale (numar de credinciosi, conditii materiale,
zona geografica, medie de vârsta etc.).
Art.48 – (1) Pe durata activitatii lor în parohie, preotii si diaconii sunt datori a locui în
parohie, în case parohiale, acolo unde acestea exista, sau în case închiriate, si au dreptul de
folosinta gratuita a unei anumite suprafete de teren, proprietatea parohiei, aprobata de Centrul
eparhial.
(2) Pentru asigurarea unei prezente stabile a preotului (preotilor) în parohie, acolo unde
nu se afla casa parohiala, aceasta va fi construita, iar daca nu sunt conditii pentru construire,
Consiliul Parohial va lua masuri pentru achizitionarea unei case existente sau pentru plata chiriei
locuintei preotului, pâna când se va construi casa parohiala noua.
(3) La parohiile si bisericile noi, Consiliile Parohiale, sub îndrumarea Centrului
eparhial, vor prevedea în buget, vor initia si sustine construirea de case parohiale destinate ca
locuinta slujitorilor Sfântului Altar.
B. Parohul
Art.49 – (1) Preotul paroh, ca delegat al Chiriarhului, este pastorul sufletesc al
credinciosilor dintr-o parohie, iar în activitatea administrativa este conducatorul administratiei
parohiale si presedinte al Adunarii Parohiale, al Consiliului Parohial si al Comitetului Parohial.
(2) Numirea sau revocarea din oficiul de paroh se face de Chiriarh într-o sedinta a
Permanentei Consiliului Eparhial, având în vedere calitatea activitatii desfasurate.
(3) Din motive administrative, misionare sau disciplinare, oficiul parohial se poate
încredinta de catre Chiriarh si celorlalti preoti slujitori, într-o sedinta a Permanentei Consiliului
Eparhial.
Art.50 – În cadrul întreitei slujiri preotesti: învatatoreasca, sfintitoare si pastoralmisionara,
parohul exercita urmatoarele atributii:
a. Savârseste Sfânta Liturghie si Laudele bisericesti în duminici, sarbatori si în alte zile
ale saptamânii, cu rostirea cuvântului de învatatura; savârseste Sfinte Taine si ierurgii;
catehizeaza copii, tineri si adulti conform îndrumarilor Centrului eparhial si asigura accesul
zilnic în locasul de cult, conform programului afisat la intrarea în biserica;
b. Aduce la îndeplinire toate dispozitiile prezentului Statut, ale regulamentelor
bisericesti si ale organismelor bisericesti centrale, în ceea ce priveste parohia;
c. Aduce la îndeplinire hotarârile organismelor eparhiale si dispozitiile autoritatii
superioare bisericesti (Protopop, Episcop sau Arhiepiscop) referitoare la viata parohiala;
d. Întocmeste si aduce la îndeplinire prevederile programului anual al activitatilor
pastoral-misionare, social-filantropice si administrativ-gospodaresti ale parohiei, încunostiintând
Centrul eparhial si pe credinciosi de rezultatele actiunilor întreprinse în acest sens.
e. Cu aprobarea prealabila scrisa a Chiriarhului, reprezinta parohia în justitie, în fata
autoritatilor locale si fata de terti, personal sau prin delegati. În aceeasi masura, clericii din
parohii, în virtutea juramântului de ascultare (subordonare) fata de Chiriarh depus la hirotonie si,
respectiv, monahii, în virtutea votului monahal al ascultarii, pot sa compara în fata instantelor
judecatoresti numai cu aprobarea prealabila scrisa a Chiriarhului, inclusiv în cauze de interes
personal;
f. Convoaca si prezideaza Adunarea Parohiala, Consiliul Parohial si Comitetul Parohial;
Statutul pentru organizarea si functionarea Bisericii Ortodoxe Române 15
g. Aduce la îndeplinire hotarârile Adunarii Parohiale si ale Consiliului Parohial;
h. Tine registrul cu evidenta tuturor parohienilor;
i. Tine la zi evidenta botezatilor, cununatilor si decedatilor din parohie în registrele
speciale (mitricale) si emite certificate de botez si de cununie;
j. Administreaza patrimoniul parohiei în conformitate cu hotar
Postat in Ştiri de Parintele Zisu Iulian