Întru aceasta zi, cuvânt din Limonar, despre botezul minunat al unui pagân.
Când eram foarte tânar, am fost fara de rânduiala.
Fiind noi în Alexandria, ne-a spus noua Parintele Andrei aceasta, zicând: „Când eram foarte tânar, am fost fara de rânduiala. Si am facut o data un oarecare lucru necuviincios, împreuna cu alti noua insi, dintre care unul era filipeean, iar altul pagân. Si toti zece am hotarât sa fugim în Palestina. Iar, daca am ajuns în pustie, boala cu fierbinteala a cuprins pe pagân si catre moarte se apropia. Si toti în mare necaz eram, nedumerindu-ne ce sa facem cu el. Însa, pentru dragoste, nu am voit a-l lasa pe el si, fiecare din noi, dupa puterea noastra, l-am purtat pe el din loc în loc, vrând a-l duce pe el în cetate, sau pâna la o casa de oaspeti, ca sa nu moara în pustie. Si tânarul multe zile negustând hrana nici bautura, si de multa sete si de cuprinderea înfocarii si de marea arsita a soarelui si de osteneala, a fost aproape sa moara. Deci, si noi, pentru aceasta, am socotit a nu-l mai duce pe el, fiindca slabise foarte mult la trup. Si, mult plângând pentru el si temându-ne ca si noi, tot asa de foame si de sete sa murim, ne-am sfatuit sa-l lasam si sa ne ducem; si l-am pus pe el pe nisip, plângând. Iar el a înteles ca voim sa-l lasam si sa ne ducem si a început a ne jura pe noi, zicând: Pe Dumnezeul cel ce a plecat cerurile si S-a pogorât pentru mântuirea omeneasca si Care va veni sa judece viii si mortii, va rog, nu ma lasati pe mine, sa mor nebotezat, ci faceti cu mine mila si ma botezati, ca si eu sa ma duc botezat din aceasta viata, catre Dumnezeu. Iar noi am grait catre dansul: Cu adevarat, frate, dar nu se cuvine noua a face aceasta, ca nimeni din noi nu are dregatoria de preot, ca acest lucru este numai al episcopiilor si al preotilor. Si apoi, nici apa nu avem aici. Dar el staruia cu unele ca acestea si cu mari juraminte ne zicea: Nu ma lipsiti pe mine de un dar ca acesta al lui Dumnezeu, crestini fiind voi. Si noi nu ne dumiream ce sa facem.
Iar filipeeanul, de Dumnezeu fiind luminat, ne-a zis noua: Ridicati-l pe el, si drept punându-l, dezbracati-l de hainele lui. Si cu multa osteneala, de-abia am facut aceasta. Iar fratele cel mai înainte zis, luând nisip cu amândoua mâinile, a turnat pe capul lui, zicând asa: Boteaza-se robul lui Dumnezeu Teodor, în numele Tatalui si al Fiului si al Sfântului Duh. Iar noi am zis: Amin. Si, de trei ori facând asa, noi am zis: Amin. Si cu adevarat graiesc voua, fratilor, ca, îndata, întru acel ceas, l-a vindecat pe el Hristos, Dumnezeul nostru, si sanatos s-a facut, nici cel mai mic semn de boala având. Si fata lui se arata rumena mai mult decât înainte. Si din ceasul acela, degraba mergea cu noi prin pustie, iar noi, minunându-ne de o grabnica schimbare ca aceasta, proslaveam negraita bunatate a lui Hristos, Dumnezeul nostru.
Si, venind în Ascalon, am spus Sfântului Dionisie, episcopul cetatii aceleia, cele ce ni s-au întâmplat noua si cele ce am facut fratelui nostru. Iar episcopul s-a mirat mult de aceasta si cu mare frica, si-a chemat clericii si s-a sfatuit cu dânsii, daca sa boteze cu apa, pe cel ce a fost botezat cu nisip, sau nu? Deci, unii ziceau: Se cuvine botezul cel cu nisip a i se socoti lui drept botez, de vreme ce cu minune preaslavita s-a facut. Iar altii graiau: Nu este de cuviinta sa ramâna numai cu acel botez, pentru ca si Domnul Iisus Hristos a grait catre Nicodim: Daca nu se va naste cineva din apa si din Duh, nu va intra în Împaratia Cereasca; iar, despre minunea ce spuneti ca s-a facut pentru dânsul, aceasta pentru marea lui credinta s-a facut, ca pentru aceasta l-a si facut Domnul pe el sanatos. Si asa, voind ei ca desavârsit sa se nasca el din apa si din Duh, dupa multa cercetare ce s-a facut, s-a învoit fericitul episcop Dionisie de l-a trimis pe el, ca sa se boteze la râul Iordan, iar pe filipeeanul care îl botezase pe pagân cu nisip, l-a hirotonit diacon.” Dumnezeului nostru, marire!
( Proloage)
Postat in Cuvinte pentru suflet de Parintele Zisu Iulian