Tot în această zi, pomenirea Sfântului Mucenic Vah cel Nou.

Apoi în urma rugăciunilor lui, a fost îmbrăcat cu haina
monahală.

Sfântul Mucenic Vah cel Nou era de loc din
Palestina şi a trăit pe vremea binecredincioşilor împăraţi Irina şi
Constantin. Tatăl lui, creştin din moşi, strămoşi, era căsătorit cu o
femeie foarte credincioasă. Ademenit însă de slava deşartă a lumii
acesteia şi de înşelăciune, s-a lepădat de credinţa cea adevărată
moştenită din strămoşi şi a trecut la necurata credinţă a agarenilor. A
avut şapte copii, pe care i-a crescut în aceeaşi rătăcire. Stricându-şi
viaţa în necredinţă, a lăsat, la moartea lui, pe soţia lui cu cei şapte
copii. Al treilea dintre ei în şirul naşterii, cu numele Dahac, care
tălmăcit în elineşte înseamnă Ghelasie, nu s-a însurat. Chiar înainte
de moartea tatălui său voia să se facă creştin, lucru pe care l-a
săvârşit după ce tatăl său a murit. I-a spus mamei sale gândul; ea a
consimţit şi l-a încurajat. Atunci a plecat de la mama lui şi s-a dus
la Ierusalim. De acolo, povăţuit de un monah, s-a dus în lavra
Sfântului Sava, unde a fost învrednicit de Sfântul Botez şi i s-a pus
numele Vah. Apoi în urma rugăciunilor lui, a fost îmbrăcat cu haina
monahală.

Ca monah a vieţuit bine şi s-a întărit în
înfrânare şi în celelalte virtuţi. La porunca stareţului a plecat din
mănăstire, că stareţul se temea să nu afle de el agarenii care
stăpâneau Palestina. Din întâmplare, sau mai bine-zis din rânduială
dumnezeiască, s-a dus la Ierusalim şi acolo s-a întâlnit cu mama lui,
căreia i-a spus tot ce a făcut; i-a mai spus că-l doare inima că fraţii
lui trăiesc în rătăcire. Când fraţii lui au auzit aceasta de la mama
lor, au trecut la credinţa în Hristos, afară de unul care a rămas în
rătăcire. Acesta a spus agarenilor toate cele făcute de Sfântul Vah.
Agarenii l-au căutat, l-au prins şi l-au dus la Amira, stăpânul cetăţii
Ierusalimului. Amira l-a trimis la aşa-numitul de ei general şi la
judecători. Înaintea lor a mărturisit pe Hristos, a defăimat ca deşartă
credinţa agarenilor şi şi-a bătut joc de ea. Pentru asta i s-a tăiat
capul.

Trebuie să se ştie ca cel întru sfinţi părintele
nostru Ioan Gură de Aur a fost hirotonit patriarh al Constantinopolului
în această zi, din care a şi început să se săvârşească de el
sărbătoarea Naşterii lui Hristos până la douăzeci şi cinci ale lunii,
căci unii din Apus veneau şi o vesteau de fiecare dată. Pentru aceasta
a şi fost rostit de el acel Cuvânt apologetic, preafrumos şi
preafolositor.

( Sinaxar)

Postat in Sfintii zilei de Parintele Zisu Iulian