Tot în această zi, pomenirea Sfintei proorociţe Ana, mama Proorocului Samuel.

Şi i-a făcut maică-sa haine preoţeşti
mici, pe măsura lui, şi copilul slujea cu ele Domnului.

Sfânta şi fericita Ana proorociţa era din cetatea
Armatem, din muntele Efraim. Era căsătorita cu un bărbat din seminţia
lui Levi, numit Elcana. Pentru că era stearpă şi nu făcea copii,
bărbatul ei şi-a mai luat o femeie, pe Fenana, rivala ei, cu care a
făcut copii şi s-a bucurat. Ana, ca şi cum nu i-ar fi fost îndeajuns
durerea pricinuită de sterpiciunea ei, mai era şi defăimată de bărbat
şi de rivală, de rude şi prieteni. Şi se ruga mult lui Dumnezeu să-i
dea copii, dar n-a izbutit nimic, deşi împlinea fără trândăvie
poruncile Legii. Că uneori chiar sfinţilor cu anevoie şi cu încetul şi
târziu li se împlinesc cererile.

Suindu-se dar Ana cu bărbatul ei în Silom, în
casa atotputernicului Dumnezeu, ca să aducă Jertfe prin mâna lui Eli
preotul, ea, după săvârşirea jertfelor, a primit numai o parte din
jertfe, pentru că nu avea fiu sau fiică, pe când celelalte femei cu
copii au primit câte două părţi. Asta a întristat-o mult, dar n-a
deznădăjduit-o, nici nu i-a întunecat faţa.

A lăsat însă pe bărbatul ei să plece acasă, iar
ea a rămas singură în casa Domnului. S-a aruncat cu faţa la pământ şi
s-a rugat aşa: „Doamne Dumnezeul părinţilor mei, căută spre roaba Ta şi
spre smerenia mea! Dă-mi rod pântecelui meu şi Ţi-l voi da Ţie să-Ţi
slujească toate zilele vieţii lui!”. Dumnezeu văzând că Ana nu se
dezlipeşte de casa Lui, că se roagă şi că stăruie în rugăciunea ei, nu
i-a făgăduit numai că va da rod pântecelui el, ci i-a spus mai dinainte
şi ce nume va purta fiul ce i se va naşte.

După ce a luat aceasta
încredinţare, ea a plecat de acolo săltând de bucurie. A zămislit şi a
născut pe Proorocul Samuel. După ce l-a înţărcat, s-a suit cu el în
Silom, a căzut înaintea Domnului Dumnezeu şi I-a mulţumit. Preotul Eli
a binecuvântat-o, zicând: „Să-ţi dea ţie Dumnezeu un alt rod pântecelui
în locul lui Samuel, fiul tău”. Ana şi-a luat copilul şi s-a coborât
acasă, pentru că era încă mic de tot pruncul. Când a ajuns mai măricel,
l-a luat de mână, l-a suit în casa Domnului Dumnezeului cel
atotputernic, ca să împlinească făgăduinţa ce-o făcuse Domnului şi l-a
dat în mâna lui Eli preotul. Şi i-a făcut maică-sa haine preoţeşti
mici, pe măsura lui, şi copilul slujea cu ele Domnului Dumnezeu
înaintea lui Eli preotul. Ana se uita la el şi se bucura. Şi a mai
născut Ana trei feciori şi trei fete; şi s-a suit în casa Domnului, a
căzut cu faţa la pământ şi-L lăuda pe Domnul. Pentru aceea şi zicea:
„Cea stearpă a născut şapte, iar cea cu mulţi fii a slăbit. Că ea sălta
de bucurie pentru cei şapte copii ai ei, iar Fenana, rivala ei, după ce
a născut cinci copii, a ajuns stearpă şi n-a mai născut. Ana a trăit
vreme îndelungată, a lăudat pe Domnul şi a proorocit, iar mai pe urmă
s-a mutat în locaşurile cele veşnice.

( Sinaxar)

Postat in Sfintii zilei de Parintele Zisu Iulian