Întru aceastã zi, cuvânt din Pateric, despre rãbdare si despre ascultare.

„Nu pot trece”.

Ne spunea noua cineva din parinti, ca un carturar antiohian a venit
la un parinte zavorat si-l ruga pe el sa-l primeasca si sa-l faca
monah. Si i-a zis lui staretul: „Daca voiesti sa te primesc, vinde-ti
toata averea ta si o da la saraci, dupa porunca Domnului, si te voi
primi pe tine”. Deci, el, ducandu-se, indata a facut asa. Dupa aceasta,
iarasi i-a grait lui alta porunca, zicandu-i: „Oare, vei putea pazi ca
sa nu vorbesti?” Iar el a fagaduit sa faca asa, si a petrecut cinci
ani, negraind. Apoi au inceput altii a-l slavi pe el. Iar parintele sau
i-a zis lui: „Nu-mi este mie de trebuinta, dar te voi slobozi pe tine
in Egipt, la o viata de obste” si l-a slobozit pe el ca sa vada, oare,
va incepe a vorbi, sau nu.

Iar acela savarsindu-si porunca,
nimic n-a grait. Deci, parintele acela ce-l primise pe el, voind sa-l
ispiteasca, de este mut sau nu, l-a trimis pe el pentru raspuns, peste
un rau mare, in vreme de puhoi, ca, de nevoie, sa zica: „Nu pot trece”.
Si, trimitand alt frate, a mers dupa el, ca sa vada ce va face. Iar el,
cum a venit la rau, neputand sa-l treaca, si-a plecat genunchii la
rugaciune si, iata venind un crocodil, l-a luat pe el si l-a dus de
cealalta parte. Iar dupa ce si-a facut porunca, a venit la rau si
iarasi l-a luat pe dansul crocodilul si l-a adus in aceasta parte. Iar
fratele cel trimis dupa dansul, venind, a spus acestea parintelui si
fratilor si s-au minunat.

Iar dupa aceea, trecand candva vreme,
a raposat monahul. Si parintele acela, catre care fusese trimis el
dincolo de rau a trimis veste zicand: „Macar ca ai trimis un mut, insa
ingerul lui Dumnezeu era”. Atunci, parintele cel zavorat i-a spus lui
adevarul, zicandu-i: „Nu era mut, ci chiar prea vorbaret, numai ca,
pazind porunca pe care i-o dadusem lui mai dinainte, a petrecut asa”.
Si auzind aceasta, toti s-au minunat.

( Proloage)

Postat in Sfaturi duhovnicesti de Parintele Zisu Iulian