Joi în săptămâna douazeci si opta după Pogorârea Sfântului Duh

Sfânta Evanghelie după Luca
Capitolul 20 Daţi cele ce sunt ale Cezarului,
Cezarului şi cele ce sunt ale lui Dumnezeu, lui Dumnezeu.

19.	Iar cărturarii şi arhiereii căutau să pună mâna pe El, în ceasul acela, dar s-au temut de popor. Căci ei au înţeles că Iisus spusese pilda aceasta pentru ei.
20.	Şi pândindu-L, I-au trimis iscoade, care se prefăceau că sunt drepţi, ca să-L prindă în cuvânt şi să-L dea stăpânirii şi puterii dregătorului.
21.	Şi L-au întrebat, zicând: Învăţătorule, ştim că vorbeşti şi înveţi drept şi nu cauţi la faţa omului, ci cu adevărat înveţi calea lui Dumnezeu:
22.	Se cuvine ca noi să dăm dajdie Cezarului sau nu?
23.	Dar Iisus, cunoscând vicleşugul lor, a zis către ei: De ce Mă ispitiţi?
24.	Arătaţi-mi un dinar. Al cui chip şi scriere are pe el? Iar ei au zis: Ale Cezarului.
25.	Şi El a zis către ei: Aşadar, daţi cele ce sunt ale Cezarului, Cezarului şi cele ce sunt ale lui Dumnezeu, lui Dumnezeu.
26.	Şi nu L-au putut prinde în cuvânt înaintea poporului şi, mirându-se de cuvântul Lui, au tăcut.