Intru aceasta zi, cuvant despre un tanar ce a ferecat o cruce a unui patrician.

A fost un oarecare tanar istet…..

A fost un oarecare tanar istet, stiind a fereca din aur tot felul de podoabe. Si acestuia i-a poruncit un patrician sa-i faca o cruce si sa o fereasca cu pietre scumpe, ca sa o dea pe ea la biserica. Si, dandu-i lui aurul, l-a slobozit. Iar tanarul a cugetat, zicand: „Mare lucru este, cu adevarat, mantuirea patricianului, de vreme ce atata aur a cheltuit la lucrul Domnului”. Si a zis: „Deci, pentru ce n-as adauga si eu aur la crucea aceasta, ca sa iau plata? Ca sa-mi socoteasca si mie Hristos, ca pe cei doi bani ai vaduvei aceleia?” Si gandind asa, si-a adaugat aurul sau, zece galbeni. Iar dupa ce a facut crucea, a adus-o patricianului, vrand sa puna intr-insa pietrele cele scumpe. Si a inceput senatorul a cumpani crucea si a descoperit in cruce mai mult decat aurul sau. Si a zis tanarului: „De ce ai facut aceasta inselaciune, ca ai amestecat aurul cu ceva, vrand sa ascunzi pentru tine o parte din aurul meu?”
Atunci tanarul i-a spus lui tot adevarul si a zis: „Insusi Stiutorul de inimi, Acela, stie ca nu l-am adaugat. Ca asa mi-am zis: O, cat bine a facut patricianul sufletului sau de a adus atata avere lui Hristos Dumnezeu! Si am zis: Voi adauga si eu aurul meu, ca sa iau plata cu dansul, ca sa primeasca, adica, si de la mine Hristos, cum a primit cei doi bani ai vaduvei”.
Deci, patricianul s-a minunat mult de aceasta si a zis: „O, fiule, oare, asa ai cugetat, ca sa faci acest bun lucru?” I-a zis lui tanarul: „Adevarat, stapane, precum ti-am spus tie”. Iar patricianul iarasi a zis tanarului: „De vreme ce asa ai cugetat si toata fapta buna ta avere ai dat-o lui Dumnezeu, voind sa ai parte cu mine, iata, din ziua de astazi, fiu al meu te voi face pe tine si mostenitor a toata averea”. Insa de aceasta se cade si noi a proslavi pe Dumnezeu, Cela ce da rasplatire si acum, in viata de aici, si in veacul ce va sa vie, celor ce aduc la Dansul daruri cu dreptate agonisite. Si asa, vietuind cu dragoste in lume, mantuire si-a castigat.
( Proloage)

Postat in Cuvinte pentru suflet de Parintele Zisu Iulian