Intru aceasta zi, cuvant din Limonar, despre batranul taietor de lemne.

„Iarta-ma, stapane”.

A fost oarecand, in partile Ciprului, seceta multa vreme si episcopul tarii se ruga mult lui Dumnezeu pentruaceasta, ca sa le dea lor Domnul mila Sa de sus, ca sa se pogoare ploaie pe pamant. Si s-a facut glas din cer, zicandu-i lui: „Sa mergi, dupa Utrenie, la cutare poarta a cetatii si pe care vei vedea intrand mai intai, aceluia sa-i spui ca sa se roage si va veni voua ploaie.” Deci, a facut asa episcopul, a iesit cu clerul sau si a sezut la poarta cetatii si, iata, intra un batran, ducand o sarcina de lemne de vandut. Si sculandu-se, episcopul l-a oprit pe el. Si indata a lepadat batranul sarcina de lemne din spate si s-a inchinat episcopului, zicand: „Iarta-ma, stapane”; si cerea blagoslovenie de la episcop. Apoi si episcopul, asemenea, s-a inchinat lui zicand: „Ava, pentru Domnul, roaga-te ca sa ne trimita Domnul mila Sa si sa fie acum pe pamant ploaie”. Iar batranul pe sine se numea a fi netrebnic si pacatos. Si daca l-a silit pe el episcopul ca sa se roage, batranul, plecandu-si genunchii, s-a rugat si s-a pogorat indata ploaie.
Inca, iarasi, episcopul a rugat pe batran, zicand: „Ai dragoste, pentru noi, parinte, si ne spune viata ta, pentru folosul nostru, ca si noi sa-ti urmam”. Si a zis batranul: „Iarta-ma, stapane, ca eu sunt pacatos si in desarte zile m-am nascut si nimic nu am de folos cu care sufletul meu sa se mangaie. Ci, iata, precum ma vezi pe mine, ies din cetate si-mi adun o sarcina de lemne si vanzand-o, imi cumpar painea pe care o mananc si cu aceasta imi doresc mie hrana cea de peste zi. Iar alta n-am nimic si dorm la biserica si iarasi iesind, acelasi lucru il fac. Iar, de va fi frig sau ninsoare, o zi sau doua, petrec flamand si laud pe Dumnezeu, pana ce iarasi se face senin si pot iesi sa tai lemne”. Si asa, nu putin folos a primit episcopul impreuna cu clerul sau. Si toti au proslavit pe Dumnezeu de ostenala batranului si i-au zis lui: „Cu adevarat, tu ai plinit Scriptura care zice: Nemernic sunt pe pamant”. Deci, l-a luat pe el episcopul si l-a hranit, dandu-i lui odihna, pana ce s-a mutat catre Domnul. Dumnezeului nostru slava!
( Proloage)

Postat in Sfaturi duhovnicesti de Parintele Zisu Iulian