Al Preacuviosului Parinte Efrem Sirul, cuvant la Sfanta si de viata facatoarea Cruce.

„Iar mie, sa nu-mi fie a ma lauda, decat numai in Crucea Domului nostru Iisus Hristos”.

Toata sarbatoarea si fapta Domnului nostru Iisus Hristos este mantuire si lauda pentru noi, credinciosii, iar lauda laudelor este Crucea. Si sarbatoarea sarbatorilor, bine placuta lui Dumnezeu, este cand Hristos, pasca noastra, „Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridica pacatul lumii” (loan 1, 29), pentru noi S-a Jertfit, iar, mai vartos, cand a inviat din morti.
Aceasta este doamna si imparateasa sarbatorilor. Si celelalte toate sfinte sunt si cinstite si unele de altele se deosebesc in slava stralucind ca fulgerul dumnezeirii. Si pe acestea le cinsteste dupa vrednicie si le praznuieste cu credinta cel sarguitor la poruncile lui Dumnezeu. Iar cei intinati si pangariti de pacate si in praznic sunt fara praznice. Iar sarbatoarea buna si placuta lui Dumnezeu este pocainta cu lacrimi si departarea de pacate si cunostinta lui Dumnezeu si dorirea de bunatatile cele vesnice. Si cand se fac acestea, atunci si in cer bucurie se face si Biserica se bucura si salta si cheama impreuna pe toti dreptii, zicand : „Bucurati-va impreuna cu mine, ca fiul meu acesta mort era cu pacatele si a inviat prin pocainta”. Sarbatoare buna si placuta lui Dumnezeu este atunci cand, impreuna cu noi, serbeaza Hristos, cand se savarsesc sarbatorile Lui si se cinstesc dumnezeiestile Scripturi. Si impreuna serbeaza Hristos unde sunt adunati oameni intru numele Lui, in dragoste, fara vrajba, nici fatarnicie. Impreuna serbeaza Hristos unde sunt cautati saracii, unde sarmanii sunt mangaiati, unde strainii sunt odihniti. Impreuna serbeaza Hristos, unse este cinstirea lui Dumnezeu, in psalmi, in laude si in cantari duhovnicesti, deci acestia sunt cei adunati in numele Sau. Ca in mijlocul acestora a fagaduit Domnul sa fie si sa Se afle. Fericiti sunt cei ce in acest chip sunt adunati, ca pe Stapanul in mijlocul lor avandu-L, nimeni nu-i va vatama pe dansii.
Deci, asa sa cinstim sarbatorile Domnului, nu sarbatoreste, ci dumnezeieste, nu lumeste, ci mai presus de lume. Nu pridvoare sa incununam, nu dantuiri sa alcatuim, nu fetele sa le impodobim, nu cu fluiere si eu laute auzul sa-l indulcim, nu cu haine moi sa ne imbracam, nici cu podoabe de aur sa ne mandrim, nu cu benchetuiri si cu betii. Nu pentru mancare sa strici lucrul lui Dumnezeu. Sa nu te pagubesti de dumnezeiasca Liturghie, pentru nesatiosuI tau pantece, indeletnicindu-te la bucatarie, ci acestea sa le lasam acelora al caror dumnezeu este pantecele si slava desarta. Iar noi toti, dimpreuna si mici si mari, barbati si femei, monahi si monahii, crestineste si cu evlavie sa cinstim sarbatorile Domnului, precum ne-am invatat, in psalmi, si in laude si in cantari duhovnicesti. Sa incununam pridvoarele crestineste, iar nu ca paganii, ca umbra Legii a trecut, iar adevarul a inflorit, precum auzim pe Apostol, zicand : „Cele vechi au trecut, iar toate s-au facut noi” (II Cor. 5, 17). Inselaciunea idolilor s-a surpat, moartea s-a pradat, robia cea din iad s-a dezlegat, imparatiile inselaciunii cele cu multi dumnezei s-au sfaramat, omul s-a eliberat, Dumnezeu imparateste, zidirea se veseleste, Crucea domneste si toate neamurile, popoarele, semintiile si limbile i se inchina si intru dansa ne si laudam, impreuna cu fericitul Pavel, zicand : „Iar mie, sa nu-mi fie a ma lauda, decat numai in Crucea Domului nostru Iisus Hristos” (Gal. 6, 14). Pentru aceasta, pe facatoarea de viata Cruce sa o purtam si pe usile noastre si pe frunte si pe ochi si pe gura si pe piept si pe toate madularele noastre si sa ne intarim cu nebiruita arma a crestinilor, cu biruitoarea mortii cu nadejdea credinciosilor, cu lumina marginilor pamantului, cu deschizatoarea Raiului, cu surpatoarea eresurilor, cu intarirea dreptei credinte, cu pazitoarea cea mare a credinciosilor, cu lauda cea de mantuire a Bisericii.
De aceasta, o, crestinilor, sa nu ne lipsim, purtandu-o in tot locul, in fiecare ceas si minut. Si fara dansa nimic sa nu savarsim, ci si dormind si sculandu-ne si lucrand si mancand si band si calatorind si pe mare inotand si rauri trecand, toate madularele noastre cu facatoarea de viata Cruce sa le pecetluim. Si niciodata nu ne vom teme „de frica de noapte, de sageata ce zboara ziua, de lucrul ce umbla in intuneric, de molima ce bantuie intru amiaza” (Ps. 90, 5-6). Daca totdeauna, frate, pe aceasta spre ajutorul tau o vei lua, nu vor veni catre tine rele si bataie nu se va apropia de locasul tau. Ca, vazandu-o pe aceasta, puterile cele potrivnice se infioara si se departeaza. Aceasta inselaciunea idolilor a surpat. Aceasta lumea toata a luminat. Aceasta intunericul l-a pierdut si a intors lumina. Aceasta, neamurile de la apus si de la miazanoapte si de la mare si de la rasarit, adunandu-le, le-a legat intr-o Biserica si intru o credinta, intr-un Botez si intru o dragoste. O, ce fel de gura sau ce fel de limba va lauda, dupa vrednicie, zidul cel nebiruit al dreptcredinciosilor, pe purtatoarea de biruinta arma a marelui imparat Iisus Hristos? Crucea este invierea mortilor, Crucea, nadejdea crestinilor, Crucea, toiagul schiopilor, Crucea, fraul bogatilor, surparea mandrilor, Crucea, semn de biruinta asupra dracilor, povatuitoarea tinerilor, Crucea, pretuirea negutatorilor, nadejdea celor deznadajduiti, ocarmuitoarea celor ce inoata pe ape, Crucea, limanul celor inviforati, zidul celor ce li se dau razboie, Crucea, tatal sarmanilor, sfetnicul dreptilor, Crucea, mangaierea scarbitilor, pazitoarea pruncilor, capul barbatilor , cununa batranilor, Crucea, lumina celor ce stau in intuneric. Crucea, marea cuviinta a imparatilor, filosofia barbarilor, Crucea, slobozirea robilor, intelepciunea neinvatatilor, Crucea, propovaduirea Proorocilor, impreuna-alergarea Apostolilor, lauda Mucenicilor; Crucea, intreaga intelepciune a feciorelnicilor, bucuria preotilor ; Crucea, temelia Bisericii, intemeierea lumii; Crucea, pierderea capistelor idolesti; Crucea, puterea celor neputinciosi, doctorul bolnavilor; Crucea, curatirea leprosilor, indreptarea slabanogilor; Crucea, painea flamanzilor, izvorul celor insetati; Crucea, indrazneala monahilor, acoperamantul celor goi.
Aceasta este aceea care s-a infipt in mijlocul lumii si s-a sadit in locul Capatinii si indata a odraslit strugurele vietii. Cu aceasta sfanta arma a rupt Hristos pantecele iadului cel atotmancator si a astupat gura cea mult maiastra a diavolului. Pe aceasta vazandu-o moartea, cutremurandu-se si infiorandu-se, a slobozit pe toti cei pe care ii avea de la cel intai zidit. Cu aceasta, intrarmandu-se, fericitii Apostoli toata puterea vrajmasului au calcat-o si pe toate neamurile, vanandu-Ie, la inchinarea ei le-au adunat. Cu aceasta, ca si cu o platosa imbracandu-se, mucenicii si ostasii lui Hristos toate nascocirile tiranilor le-au calcat si cu indrazneala L-au propovaduit. Pe aceasta ridicand-o si purtand-o, cei ce pentru Hristos s-au lepadat de cele din lume, cu multa bucurie, locuiesc in pustietati si in munti si in pesteri si in crapaturile pamantului. O, ce bunatate nemasurata si neasemanata a indurarilor lui Dumnezeu. Cate bunatati a daruit prin Cruce neamului omenesc! Slava iubirii Lui de oameni, inchinaciune si stapinire in veci. Amin.
Ati auzit, iubitilor si iubitorilor de Hristos, cat de mare este puterea Crucii, cate sunt ispravile ei, cate sunt bunatatile? Ca aceasta, ca un bun carmaci, carmuind viata noastra de aici si impacandu-o, s-a facut noua pricinuitoare si de viata cea vesnica ce va sa fie. Aceasta cinstita Cruce, la a doua venire a lui Hristos, iarasi va sa se arate, ca un cinstit si de viata facator, vrednic de cucernicie si sfant sceptru al marelui imparat Hristos, dupa cuvantul Stapanului, care a zis ea : „Se va arata pe cer’ semnul Fiului Omului”. (Matei, 24, 30). Drept aceea, aceasta se va arata intai pe cer, impreuna cu toate ostile ingeresti, luminand tot pamantul, pana la marginile lui, mai mult decat stralucirea soarelui si vestind venirea Stapanului Hristos. Caruia si de la noi sa-I fie cinste, slava si inchinaciune, acum si pururea si in vecii vecilor ! Amin.
( Proloage)

Postat in Predica zilei de Parintele Zisu Iulian