Intru aceasta zi, cuvant al Sfantului Petru Alexandrinul.
Sa-i primiti cum se cuvine pe cei ce invata.
Cei ce dupa parerea lor alearga la nevointe cu durere muceniceasca, si sar singuri in cursele celor ce-i cauta, unii ca acestia, mai multe razboaie atata si partasi acelor razboaie se fac. Ei merg, adica, la durere, ca pentru numele lui Hristos, dar fara sa ia aminte la cuvantul Domnului, care ne invata: „Paziti-va, ca sa nu intrati in ispita.” Iarasi, si la rugaciunea cea graita catre Tatal, spunem: „Nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbaveste de cel rau.” De multe ori, Stapanul Hristos inca si pe Apostoli ii invata sa nu mearga cu indrazneala spre vrajmasii ce voiau sa-i prinda pe ei. Iar cand a venit vremea patimilor Lui, nu S-a dat singur pe Sine in mainile potrivnicilor, ci a asteptat pana ce au venit asupra Lui cu arme si cu garzi. Si le-a zis: „Ca la un talhar ati venit, cu arme si cu sabii, ca sa Ma prindeti.” Si asa L-au dat pe El lui Pilat.
Drept aceea, nu dupa intelesul cuvintelor Lui fac cei ce se arunca pe sine in ispita, ca intarindu-ne pe noi la ispite, zice: „Paziti-va pe voi, ca va vor duce in adunari, si in soboarele lor va vor bate.” Ca a zis, va vor duce pe voi, iar nu, va veti da singuri. Si, zice la judecatori si la imparati veti fi dusi, pentru numele Meu, iar nu, singuri va veti duce, de vreme ce nu porunceste noua sa fugim din loc in loc, goniti fiind pentru numele Lui. Si iarasi zice: „De va vor goni pe voi din cetatea aceasta, sa fugiti in cealalta.” Pentru ca nu voieste ca sa ne supunem de voia noastra in mana ajutatorilor diavolului, ca sa nu ne facem vinovati de atatarea la razboi. Si, iarasi, ii indeamna pe ucenici si, mai mult, ii si sileste, ca sa ne fereasca de lucrurile cele purtatoare de moarte si sa ne ia aminte a se pazi, zicandu-le: „Privegheati si va rugati, ca sa nu intrati in ispita.”
Asa, intaiul Mucenic, Stefan, mergand pe urma acestei mucenicii, a fost rapit de calcatorii de lege in Ierusalim si a fost dus la adunare. Si, fiind batut pentru numele lui Hristos, se ruga zicand: „Doamne, nu le socoti lor pacatul acesta.” Si asa a proslavit pe Dumnezeu. Asa si Iacov a fost prins de Irod si, cu sabia, i-au taiat capul, asa, si Apostolul Petru, de multe ori a fost prins si inchis in temnita, iar, mai pe urma, l-au rastignit la Roma. Asemenea, si preainaltatul Pavel, de nenumarate ori fiind prins si primejdii suferind pana la moarte, multe a patimit; si, proslavindu-se intru acele multe goniri si necazuri, intru aceeasi cetate a Romei, cu sabia, capul lui i-au taiat. Ca, intru aceste patimiri, laudandu-se Pavel, zicea ca in Damasc, intr-o cosnita, peste zid, a fost eliberat noaptea si a scapat din mainile celor ce-l urmareau pe el. Ca lui ii era incredintata, mai intai, propovaduirea si invatatura cuvantului lui Dumnezeu catre neamuri, intru care avea sa intareasca pe frati, ca sa petreaca in credinta si sa le zica asa: „Prin multe suferinte trebuie sa intram in Imparatia lui Dumnezeu” (Fapte 14,22). Ca nu cauta voia sa, ci cauta, ca, pe cat mai multi, sa-i maintuiasca.
Si multe sunt cele ce s-au facut dupa indreptarul aceasta. Si multe sunt cele ce s-au facut dupa indreptarul aceasta. Deci, precum zice Apostolul, sa-i primiti cum se cuvine pe cei ce invata.
( Proloage)
Postat in Sfaturi duhovnicesti de Parintele Zisu Iulian