Intru aceasta zi, cuvant al Sfantului Efrem, ca se cade, cu tot dinadinsul, a citi Sfintele carti.
Frate, cand va napadi asupra ta vreun gand viclean….
Frate, cand va napadi asupra ta vreun gand viclean, sa-ti scoti sabia ta, adica, sa-ti aduci aminte de frica lui Dumnezei si vei taia toata puterea vrajmasului. Iar, in loc de trambite, sa ai dumnezeiestie Scripturi ca, precum trambita cheama pe ostas, asa si Sfintele Scripturi, strigandu-ne pe noi, ne aduna gandurile la frica lui Dumnezeu. Si iarasi, precum trambita ce suna in vreme de razboi, scoala si indeamna pe ostas, ca sa lupte cu potrivnicul, asa si dumenzeiestile carti ne indeamna sa avem silinta spre bunatatile duhovnicesti si ne intaresc impotriva patimilor. Drept aceea, frate al meu, sa te silesti, ca, adeseori, sa le citesti pe ele, ca sa-ti adune gandurile, pe care le risipeste vrajmasul, cu mestesugul sau cel rau. Trezeste-te iubitule, trezeste-te cu staruinta, sarguieste-te ca, de-a pururea, sa te silesti la citire, ca sa te invete cum sa scapi de cursele vrajmasului si sa gusti din vesnica viata. Ca citirea dumnezeiestilor carti ridica si intelepteste mintea cea inselata si-i daruieste ei intelegere dumnezeiasca. Pentru ca scris este: „Opriti-va si cunoasteti ca Eu sunt Dumnezeu” (Ps. 45, 10).
Sa stii frate al meu, ca dumnezeiasca intelegere va lua acela, care, cu adevarata inima, pazeste dumnezeiestile Scripturi. Drept aceea, iubitule, sa nu fii nebagator de seama pentru sufletul tau, ci sa te silesti la citire si la rugaciune, ca sa ti se lumineze sufletul tau si sa te faci desavarsit cu totul, intreg si sanatos. Ca Duhul Sfant este cel ce zice tie: Fii ca un cerb, insetand si dorind a veni la izvoarele apelor, spre dumnezeiestile Scripturi, ca, adica, sa bei din ele, ca sa-ti stinga tie setea, care te arde. Au, nu stiti, iubitii mei, ca, la nunta Fiului Sau, ne-a chemat pe noi Imparatul Imparatilor si Domnul Domnilor? Deci, pentru ce te lenevim si nu ne sarguim sa castigam haine curate, si faclii luminoase si undelemn in vasele noastre? Ca, gol, nimeni nu va intra acolo. Iar de va indrazni cineva sa intre, neavand haina de nunta, stiti ce va patimi unul ca acela; ca va porunci, adica Imparatul sa-i lege lui mainile si picioarele si, intru intunericul cel mai de afara, sa-l arunce, unde este plansul si scrasnirea dintilor.
( Proloage)
Postat in Sfaturi duhovnicesti de Parintele Zisu Iulian