Duminica a treia dupa Pogorarea Sfantului Duh

Acste doctorii impotriva lacomiei de bani sant tari si foarte puternice numai atunci cand sunt folosite la vreme.

Ati auzit din Sfanta Evanghelie de astazi ca nimeni nu poate sluji la doi domni. Nimeni nu poate sluji si lui Dumnezeu si lui Mamona adica lui Satana, intrucat cel ce crede in Dumnezeu nu mai este rob al iubirii de argint, iar cel ce se face rob al iubirii de argint, acela nu poate fi credincios lui Dumnezeu. Dumnezeu ne porunceste sa cautam Impratia Lui, dar noi cautam argintul; Dumnezeu ne spune sa ne ingrijim de indreptarea noastra pe calea faptelor bune, dar noi, noaptea si ziua, nu ne ingrijim decat s- adunam bani. Dumnezeu, de vom sluji Lui, ne fagaduieste nu numai bunatatile cele ceresti, ci si pe cele pamantesti; noi insa ne facem robi iubirii de argint si nadajduim de la averea aceasta pamanteasca tot bineler si toata fericirea noastra. Pentru aceasta sa ascultam ce ne spune Apostolul Pavel, graind: ,, Radacina tuturor rautatilor este iubirea de argint, pe care unii, poftindu-o , s-au ratacit de la credinta si s-au strapuns pe ei insasi cu dureri multe”. Deci, dupa aceasta dumnezeiasca invatatura, iubirea de argint este mama tuturor rautatilor; ia aduce ratacirea si indepartarea omului de la credinta, iar mai pe urma strapunge inima omului cu dureri multe, ca o sabie ascutita. Sant atat de mari aceste rautati incat par de necrezut; dar sa le cercetam cu de-amanuntul si vom vedea ca sunt adevarate.
Sa cercetam mai intai, care sunt suferintele care chinuiesc inima iubitorului de argint. Aceasta ravneste ca totdeauna sa adune bani cati maimulti si sa nu cheltuiasca nici un banisor. Doreste sa vada pe Mamona, adica banii, totdeauna inmultindu-se si niciodata imputinandu-se. Aceasta voieste, aceasta doreste, pentru aceasta ii arde inima lui. Deci el se lipseste neincetat, se chinuieste rau; locuieste in camara stramta; se imbraca cu haine ponosite; de zgarcit, mananca ce gaseste, se supara si se amageste pentru ori ce ban cheltuit. Iata in ce fel iubitorii de arginti sunt cuprinsi de chinuri multe. Ca sa adune bogatie, nici ziua nu se linisteste, nici noaptea nu se odihneste. Se urca in munti, se pogoara in sanurile pamantului trec rauri si mari, alearga in toate locurile, se framanta in tot ceasul cum sa inmulteasca banii, iar cand nu-si pot inmulti bogatiile cum poftesc, atunci inima lor este impunsa de intristare si necaz; si cand isi pierd banii, atunci cu adevarat, sabie cu doua taisuri trece prin inima lor, facandu-i sa suspine, sa se tanguiasca si sa patimeasca dureri, si acestea sunt numai o parte din chinurile iubitorilor de argint.
Iubitorul de argint , pentru ca sa castige bani, osandeste, vicleneste, inseala,minte, cleveteste, napastuieste, fura, nedreptateste, vrasmaseste, jura stramb, da pe altii la moarte, si multe alte pacate face. Dar caeste nu sunt inca toate rautatile; pe langa ele mai sunt si alte multe mai mari si mai grele, pentru ca iubirea de argint este radacina tuturor rautatilor. Pacatul nu este nimic altceva decat calcarea legii dragostei fata de Dumnezeu si fata de oameni. ,, In aceste doua porunci, a zis Iisus, se cuprinde toata Legea si proorocii”. Drept aceea, implinirea legii este dragostea”, ne spune Apostolul Pavel. Dragostea este radacina tuturor bunatatilor; pentru aceasta a semanat-o Dumnezeu in inmile noastre, cum ne spune Sfantul Apostol Pavel, zicand:,, Dragostea lui Dumnezeu s-a varsat in inimile noastre prin Duhul cel Sfant, care ni s-a dat noua”. Dar cine este omul acela care a desradacinat din inima lui radacina dragostei sadita de Dumnezeu? ,, Cel ce are bogatia lumii acesteia si vede fratele lui lipsit si-si inchide inima lui dinspre dansul”, ne spune Sfantul Evanghelist Ioan, pentru ca este cu neputinta ca intr-unul ca acela sa nu ramana dragostea lui Dumnezeu. Deci nimeni altul, ci numai iubitorul de argint.
Acesta are bogatia lumii acesteia , adica bani, aur, argint; acesta vede pe fratele sau sarac, pe flmand, pe insetat, pe gol, pe strain, pe bolnav,si isi inchide inima fata de ei si nici decum nu-i miluieste. Vede uneori pe femeia vaduva si saraca, impovarata de multi copii mici, care plang de foame si tipa de frig; are bogatia lumii acesteia si ar putea sa aline, sa vindece aceste suferinte si sa izbaveasca aceste suflete de moarte, insa isi inchide inima lui nemilostiva si se face orb, surd si neputincios. Deci, iata, cum iubitorul de argint a desradacinat din inima lui dragostea, adica radacina tuturor faptelor bune.
Sa nu credeti ca acesta, care nu iubeste pe fratele lui, ar iubi cumva pe Dumnezeu, pentru ca aceasta este cu neputinta, dupa cxum ne incredinteaza Sfantul Evanghelist Ioan, zicand:,, Cel ce nu iubeste pe fratele sau, pe care il vede, pe Dumnezeu, pe care nu L-a vazut, nu poate sa-L iubeasca”. Goala este inima lui de dragostea lui Dumnezeu, dupa cum goala ii este si de deragostea fata de aproapele sau. Dumnezeu a poruncit sa-L iubim pe El, zicand:,, Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau cu toata inima ta, cu tot sufletul tau si cu tot cugetul tau”.
Pentru un astfel de om , care este gol, de dragostea fata de Dumnezeu si fata de aproapele sau, gol de orice fapta buna si lucrator al tuturor rautatilor, mai este vreo nadejde de mantuire? Indreptarea si pocainta, aceasta este singura nadejde a tuturor pacatosilor. Prin pocainta stim ca desfranatele s-au inteleptit, vamesii s-au indreptat, talharii s-au izbavit, necredinciosii s-au intors la credinta, prigonitorii s-au mantuit, dar nu cunoastem nici un iubitor de argint care sa se fi indreptat, sau sa se fi pocait. Deci pocainta care vindeca tot pacatul, nu foloseste iubitorului de argint. Pocainta fiecarui pactos, daca este pocainta adevarata, ii aduce tamaduirea si curatirea pacatelor lui; pocainta iubitorului de argint, fiindca nu este pocainta sufletului, ci necaz trupesc de om ambitios, ii aduce streang si desnadejde. Dumnezeu stie cat este de mare puterea patimii iubirii de argint, si cata vatamare aduce omului. El stie ca iubirea de argint este boala care nu se poate vindeca; pentru aceasta ne-a dat noua doctoria puternica si sfanta, pe care oricine o va lua scapa de patima iubirii de argint, mama si radacina tuturor rautatilor. ,, Nu va ingrijiti pentru viata voastra…” ci ,, cautati mai intai Imparatia lui Dumnezeu”, ne sfatuieste Mantuitorul. Daruiti tota grija voastra savarsirii faptelor bune, si Dumnezeu va va da voua toate cele de trebuinta. ,, Cautati mai intai Imparatia lui Dumnezeu si dreptatea Lui si toate acestea se vor adauga voua”: iata sfatul, iata doctoria!
Unii dintre noi spun ca se vor pocai in ceasul mortii. Dar, oare, stiu ei ceasul mortii lor? Daca stiu ca maine vor muri, pot ei atunci sa deslege dragostea lor din legatura care-i stapaneste de multa vreme, a iubirii de argint, si sa o aduca toata lui Dumnezeu? Oare pot atunci sa iubeasca pe Dumnezeu cu toata inima, cu tot sufletul, cu tot cugetul si cu toata puterea lor? Si cine ar crede ca intr-un ceas, sau in cateva minute isi vor schimba obiceiul care ii stapaneste de atata indelungata vreme? Eu ma tem ca pentru patima iubirii de argint, de care este stapanit cineva, nu este mijloc de vindecare si nici dezlegare; doctorii pazitoare de aceasta patima se gasesc doar mai inainte de a se lasa cineva stapanit de ea.
Acste doctorii impotriva lacomiei de bani sant tari si foarte puternice numai atunci cand sunt folosite la vreme. Ele ne sunt date noua de Doctorul sufletelor si al trupurilor noastre, Care ne-a zidit: ,, Nu va ingrijiti pentru viata voastra, ce veti manca si ce veti bea; nici pentru trupul vostru, cu ce va veti imbraca. Au nu este viata mai mult decat hrana si trupul decat haina? Uitati-va la pasarile cerului ca nu seamana, nici nu secera, nici nu aduna in hambare, si Tatal vostru cel ceresc le hraneste”; caci ,, stie doar Tatal vostru cel ceresc ca aveti nevoie de acestea; cautati mai intai Imparatia lui Dumnezeu si dreptatea Lui, si toate acestea se vor aduga voua”. Iar ,, cel ce va face acestea nu se va clatina” in veci. Amin.
( Cazania)

Postat in Predica zilei de Parintele Zisu Iulian