Luna aprilie in 9 zile: patimirea Sfantului Mucenic Evpsihie (+ 362)

In acest timp, imparatul Iulian silea, prin amenintari si chinuri pe „galileeni”.

Sfantul Mucenic Evpsihie a fost din Cezareea Capadochiei si a trait pe vremea imparatiei lui Iulian, cel lepadat de credinta. Nascut si crescut din parinti credinciosi, de bun neam si mari dregatori in cetate, fericitul acesta si-a petrecut viata in dreapta credinta si in fapte bune, ajutand pe saraci, avand intelepciune si viata neintinata, incat traiul sau era o pilda vie de crestineasca vietuire.
In acest timp, imparatul Iulian silea, prin amenintari si chinuri pe „galileeni”, asa numea el pe crestini, sa se lepede de Hristos si sa se inchine idolilor; si nenumarati crestini erau, ucisi, ramanad neclintiti in credinta lor.
Auzind acestea si vazand multimea de pagani din Cezareea, mergand sa aduca jertfe la praznicul idolilor, din capistea cetatii, indata dupa savarsirea nuntii sale legiuite, Evpsihie s-a umplut de ravna pentru Domnul si, luand cu sine multime de crestini, s-a dus si a sfaramat idolii, iar capistea idoleasca a daramat-o pana in temelie. Fapta aceasta a maniat cumplit pe Iulian, iar Evpsihie, cunoscand patimirile ce il asteptau, a impartit averile lui saracilor si se pregatea pentru muceniceasca nevointa, in postiri si in rugaciuni petrecand.
Deci, a poruncit imparatul ca pe toti cetatenii vinovati sa-i prinda, pe unii sa-i ucida, iar pe altii in surghiun sa-i trimita, iar averile lor sa le jefuiasca si, inca si averile bisericilor din cetate sa le ia, iar pe clerici sa-i trimita la oaste. S-a luat apoi, cetatii numele ei imparatesc de Cezareea, incat cu numele ei cel dinainte, sa se numeasca cat, si printre sate sa fie numarata. A pus dajdie mare si pe capul crestinilor locuitori ai cetatii, pana ce vor ridica iarasi capistea cea daramata, a dumnezeilor pagani. Iar pe Evpsihie, ca pe un pricinuitor al acestei fapte, a poruncit sa-l chinuiasca si la idoleasca jertfa sa-l sileasca. Insa, ostasul lui Hristos, nicidecum nu s-a supus, ci cu barbatie, ramanea la marturisirea lui Hristos. Si l-au spanzurat de un lemn si l-au strujit cu piepteni de fier, apoi, dupa multe chinuri, cu sabia i-au taiat capul.
Si s-ar fi implinit toate celelate porunci, daca Iulian imparatul, n-ar fi pierit in razboiul cu persii. Drept aceea, dupa moartea imparatului, poporul din Cezareea a zidit o preafrumoasa biserica in cetate, deasupra mormantului cu oasele Sfantului Mucenic Evpsihie, spre slava lui Hristos Dumnezeu, Cel impreuna slavit cu Tatal si cu Sfantul Duh in veci. Amin.
( Proloage)

Postat in Sfintii zilei de Parintele Zisu Iulian