Intru aceasta zi, cuvant al Sfantului Ioan Gura-de-Aur, despre faptul ca rugaciunea este ascultata in tot locul, daca se face cu credinta.

Multe Scripturi graiesc despre aceasta scurta si grabnica rugaciune.

Sfantul Pavel nu in biserica s-a rugat, ci, inchis in temnita si cu picioarele in butuci, nici sezand drept, nici genunchii plecandu-si-i. Ca nu putea sa stea altfel in butucul in care-i erau prinse picioarele. Ci, de vreme ce se ruga cu credinta, zacand in temnita, s-a cutremurat temnita, si lanturile celor legati au cazut si pe strajerul temnitei la credinta l-a adus. Si Ezechia regele nu sta in biserica, nici genunchii nu-si pleca, ci, culcat pe pat si zacand in boala, s-a intors spre perete. Dar de vreme ce cu caldura si cu suflet umilit a chemat pe Domnul, cuvantul cel hotarat asupra lui spre moarte, a fost schimbat si a primit bunatatea cea dintai si lungimea vietii, cu adaogirea anilor, iar toata cetatea a luat mantuire de vrajmasi. Asemenea si talharul, pe cruce fiind rastignit, cu putine cuvinte a castigat Imparatia cerului, Ieremia, in groapa aruncat, s-a rugat lui Dumnezeu si l-a auzit pe el, Daniil, dat fiind in groapa, spre mancare leilor, a chemat pe Dumnezeu si s-a mantuit Iona, in pantecele chitului s-a rugat lui Dumnezeu. Si multi altii au izgonit, cu rugaciunea, toate rautatile ce-i cuprindeau pe dansii si au primit ajutor de la Dumnezeu. Asemenea, si acum, multi cu rugaciunea s-au slobozit din multe primejdii si rautati, cu ajutorul lui Dumnezeu.
Drept aceia, si noi, fratilor, sa nu cautam loc de rugaciune, nici sa o graim cu lungi cuvinte impodobita, ci, precum Cananeanca zicea: „Miluieste-ma ca fiica mea rau se indraceste.” asa, si tu, sa zici: „Doamne, miluieste-ma.” Ca, macar ca este mic acest cuvant, el cuprinde un noian al iubirii de oameni a lui Dumnezeu. Ca, unde este mila lui Dumnezeu acolo este tot binele. Deci, oriunde esti, asa sa zici: „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine pacatosul!” Si chiar de nu-ti vei misca buzele, cu mintea asa sa strigi. Ca, si tacand, te va auzi Dumnezeu si, fiind tu insuti biserica, apoi nu cauta loc de rugaciune.
Multe Scripturi graiesc despre aceasta scurta si grabnica rugaciune. Moise fugea din Egipt, dinaintea lui Faraon; marea ii era inainte si Faraon in spatele lui, iar el la mijloc. Mare stramtorare avea si nu-i era lui cu putinta a se ruga lui Dumnezeu. Insa, i-a zis Dumnezeu lui: „Ce strigi catre mine?” Asemenea, si cei trei tineri, fiind aruncati in cuptor, se rugau: si rugaciunea lor a stins vapaia si legaturile lor le-a dezlegat si i-a scos pe ei vii si preaslaviti i-a aratat. Inca si Iov, pe gunoi, s-a rugat si a facut milostiv pe Dumnezeu.
Macar si ispita de ar navali asupra ta, la Dumnezeu sa scapi si sa te rogi, Lui, ca sa te izbaveasca pe tine. Ca Dumnezeu este pretutindenea si aproape de tine si, inca nesfarsind tu a-l grai, El iti va zice tie: „Iata-ma!” Inca nu-ti vei sfarsi rugaciunea si Acela iti va da tie vindecarea, de-ti vei curati mintea ta de patimile cele spurcate.
( Proloage)

Postat in Sfaturi duhovnicesti de Parintele Zisu Iulian