Intru aceasta zi, cuvant din Limonar, despre un tanar izbavit de la moarte.

Ostasii au lacrimat pentur tanar.

Ne-a spus noua ava Paladie: „Un oarecare om a fost prins facand furtisag si, dupa lege fiind pedepsit, graia ca si altul a fost tovaras cu el.
Deci, acela de care zicea hotul era un tanar, ca de douazeci de ani. Si au fost mult batuti amandoi, iar tanarul graia: N-am facut furtisag si nici n-am fost cu el. Si mult chinuindu-i pe dansii, i-au osandit ca sa-i spanzure pe lemn. Si, daca au ajuns la locul osandirii, au vrut ostasii dregatorului sa-l spanzure intai pe cel tanar. Iar tanarul s-a inchinat ostasilor, zicand: Va rog, pentru Domnul, intoarceti-ma spre rasarit, ca sa iau aminte la Cel rastignit. Au grait lui ostasii: „Pentru ce graiesti aceasta? A raspuns lor tanarul: Domnii mei, am numai sapte luni, eu, ticalosul de cand am luat Sfantul Botez si m-am facut crestin. Si, auzind aceasta, ostasii au lacrimat pentur tanar. Iar, batranul, auzind a racnit foarte si a zis ostasilor: La Serapis si la Cronos, faceti-ma pe mine a lua aminte. Atunci, afland ostasii credinta cea rea a batranului, au lasat pe tanar si l-au spanzurat pe batran. Si, spanzurand ei pe batran, iata un ostas calare, trimis de la dregator a venit degraba, cu porunca de a nu spanzura pe tanar, ci a-l aduce la curtea imparateasca.
Si s-a facut bucurie mare ostasilor si tuturor celor ce erau de fata si l-au dus pe el inaintea divanului si l-a slobozit pe el imparatia. Iar tanarul, afland de izbavire, cand nu mai nadajduia, indata s-a dus si s-a facut calugar. Iar aceasta am scris-o, sa-mi fie, si mie si voua, de folos ca sa cunoastem ca stie Dumnezeu a-i izbavi din napasta pe cei binecredinciosi. Caruia este slava acum si pururea si in vecii vecilor! Amin.
( Proloage)

Postat in Sfaturi duhovnicesti de Parintele Zisu Iulian