Intru aceasta zi, cuvant al Sfintilor Parinti, ca sa nu asuprim pe vaduve si pe saraci.

Sa nu scoateti drept pe cel vinovat, pentru mita, si sa nu va rusinati de fata celui puternic.

Imparati de sunteti sau dregatori ori judecatori, sa socotiti, care, de la cine ati luat stapanirea ? Sau cine v-a dat voua stapanirea si cinstea, mintea si intelepciunea, ca sa invatati popoarele ? Deci, asa graieste Domnul: „Auziti, dregatori si judecatori ai oamenilor, sa nu scoateti drept pe cel vinovat, pentru mita, si sa nu va rusinati de fata celui puternic. Sa izbaviti pe cel asuprit, ca si voi sa fiti izbaviti in ziua cea infricosatoare. Deci, la orice vaduva si sarac sa nu faceti rau, ca sa nu se manie cu iutime Domnul, asupra voastra”.
Ca, zice, prin Proorocul Isaia: „De vei face rau cu nedreptate saracului sau vaduvei si, daca in amaraciunea sufletului lor, suspinand, vor striga catre Mine, degraba le voi auzi strigarea lor. Si voi slobozi asupra voastra mania Mea si va voi pierde naprasnic si vor ramane femeile voastre vaduve, iar fiii vostri saraci si nimeni nu-i va milui pe dansii”. Deci, cela ce ravneste la averea saracului si a vaduvei si pofteste sa o ia pe aceea, pedeapsa va lua de la Dumnezeu, pentru ca Domnul cel puternic ii razbuna pe ei, zicand: „Eu sunt tatal saracilor si al vaduvelor si ii voi izbavi pe ei, din mana celor puternici”. Amar celui ce face nedreptate vaduvei, mai bine ar fi fost lui, ca sa arunce foc in casa sa, decat, pentru suspinul acestora, sa fie aruncat in focul gheenei. Drept aceea fara cercetare, sa nu primesti clevetirile impotriva saracilor si a vaduvelor si sa nu crezi degraba pe cei ce ii parasc, de care sa te pazesti, ca de niste laturi ale diavolului.
Iar mai mult sa ascultati Scriptura, care zice: „Saracului tu sa-i fii ajutator si bine te va cuvanta gura vaduvelor”. Sa fii saracilor ca un tata, si, in locul barbatului, sa ai grija de vaduve si rugamintea celui asuprit, degraba sa o asculti, pentru ca aceasta, mare fapta buna este inaintea lui Dumnezeu, adica, a imparti averea la saraci si la vaduve si a milui si a mangaia pe cei din necazuri. Mai bine este sa-si castige cineva nume bun, cu binecuvantare decat bogatie multa, cu blestem.
Iar de te-a pus pe tine imparatul in dregatorie mare si vin la tine mari si mici, slaviti si neslaviti, aducandu-ti tie daruri si cinste, atunci bine este sa socotesti ca de la Dumnezeu, ti s-a daruit tie acestea. Dar tare sa te feresti, ca sa nu aduni cu pacat, ca nedreptate este cand cineva iti da plata, vrand sa biruiasca pe al sau plans; ia aminte, sa nu judeci cu nedreptate pe omul cel facut dupa chipul lui Dumnezeu, pentru care Hristos sangele Sau Si-a varsat. Ca blestemat este, zice, tot cela ce judeca cu nedreptate si osanda Domnului asupra lui, nevindecata, pana in veac, va ramane. Ca focul va mistui casele celor ce iau mita. Si fiii lor vor suferi pentru mita parintilor lor, pe care cu nedreptate au luat-o. Cele ce le-ati adunat de la vaduve si de la saraci, acelea ca focul cel nestins vor fi spre arderea sufletelor voastre. Pentru aceea ingrijiti-va de sufletele voastre, si milostivi sa fiti spre cei neputinciosi, ca si voua milostiv sa va fie Dumnezeu. A Caruia este slava, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
( Din Proloage)

Postat in Sfaturi duhovnicesti de Parintele Zisu Iulian