Intru aceasta zi, cuvant al Cuviosului Parintelui nostru Palladie, despre nevointi.

Vremea Sfantului post sa o pazim bine si cu rabdare.

Zis-a Cuviosul, Parintele nostru. Palladie, catre fratii cei ce veneau la dansul: Fiilor, vremea Sfantului post sa o pazim bine si cu rabdare. Sa ne nevoim acum putin, ca in veci de bunatatile cele mari sa ne indulcim. Vedeti pe mucenici, vedeti pe postitori, cum, cu neslabire, au rabdat, cum, barbateste, nevoindu-se, s-au incununat. Ca ne minunam de rabdarea lor totdeauna, cum, mai presus de firea omeneasca, au fost; unii, adica, cu ochi scosi, iar altii taierea mainilor si a picioarelor au suferit, pe unii cu foc i-au ars, iar pe altii in mari si in rauri i-au afundat de vii, si ca pe niste facatori de rele, i-au pierdut, iar pe altii, fiarelor sangeroase i-au dat. Si, acestia toti, laudand pe Dumnezeu, au rabdat. Si pe cat de multe munci asupra Sfintilor mucenici si postitori aducea diavolul, pe atat ei, mai vartos, nevoindu-se, neputinta trupeasca, prin duhovniceasca barbatie, au biruit-o si bunatatile cele nadajduite, asemenea ca si darurile, de la Dumnezeu le-au luat.
Ca nu fara de minte s-au ostenit, nici uitate sunt chinurile lor inaintea lui Dumnezeu, ci i-a laudat in ceruri si i-a proslavit pe pamant si le-a daruit a savarsi faceri de minuni, a lumina orbii, a curati leprosii, a izgoni dracii, a vindeca bolile. Si, deschizandu-le usile ceresti, la vesnica viata i-a dus pe dansii, in Ierusalimul cel de Sus, unde este vesnica veselie. Drept aceea, rogu-va pe voi, fratilor, sa nu ne lenevim de a noastra mantuire, nici sa deznadajduim pentru pacatele noastre, pentru ca Hristos este Cel ce curateste pacatele noastre; macar, de acum, sa parasim toate lucrurile cele rele: minciuna, clevetire, mania, iutimea, imbuibarea, betia, desfranarea, pomenirea de rau, nemilostivirea, furtisagul, razboaiele si de toate, intru care este pieirea sufletului. Si de faptele cele bune, sa ne apucam cu incetul, ca Insusi Domnul ne va ajuta noua.
Postul curat sa-l pazim, pace si dragoste intre voi sa aveti, de Dumnezeu sa va temeti, pe saraci sa miluiti, de pacate sa va caiti. Ca aici, bine vietuind, sa mosteniti viata ce va sa fie, impreuna cu toti Sfintii, cei ce i-au placut Lui, si partasi sa fiti vesnicelor bunatatii. Amin.
( Din Proloage)

Postat in Sfaturi duhovnicesti de Parintele Zisu Iulian