Intru aceasta zi, cuvant de invatatura al Sfantului Efrem, despre nevointa calugareasca.

De s-ar intampla noua ceva rau, sa nu cartim, pentru Domnul

Fratilor, nevoiti-va ca niste ostasi imparatesti, pana ce aveti vreme, aceasta stiind-o ca, pentru cununa cea nestricacioasa, ni s-a pus noua nevointa, spre curatirea pacatelor si spre viata cea vesnica. Faceti-va, dar, curata mintea cea intreaga, in toate faptele voastre, caci ea este maica ascultarii. Inca sa lepadati de la voi imputinarea si molesirea sufletului si sa va imbracati cu credinta cea curata, ca, vazand Domnul silinta sufletelor voastre, sa va intareasca pe voi cu toate faptele cele bune. Sa urati, pentru Domnul, lenevirea cea rea, cu toata puterea, precum si naravul cel rau si vrajba, asa precum ati lasat pe parintii vostri trupesti, prietenii si averile, ca, daca, de la inceput va veti slabi cu gandul, apoi osteneala veti avea si paguba.
De s-ar intampla noua ceva rau, sa nu cartim, pentru Domnul, ca, cela ce carteste paguba isi face lui, caci, dupa asa intelegere lucreaza, si nu dupa scopul duhovnicesc. Deci, tu, inlelept fiind, sa nu urasti pe fratii cei mai slabi, nici sa nu ravnesti la cei ce vietuiesc fara de frica lui Dumnezeu. Si iarasi zic: Sa nu urasti pe fratele tau, ca poate, vreo patima, pe care tu nu oi stii, l-a impresurat pe el, si, pentru aceasta, a ajuns la neputinta. Ci, mai vartos se cade, a-l milui si a te ruga pentru el, macar de te-a si suparat cu nemilostivirea sa, iar tu, te nevoiesti bine.
Cunoaste, iubitul , pe cele nestricacioase si aminteste-ti de vapaia cea vesnica care va arde pe cei pacatosi. Sa plangi, ca ai gresit, inca si pentru mine, pacatosul, sa plangi, pentru ca iertare de pacate sa ne daruiasca Domnul, a Caruia este marirea, acum si pururea.
( Din Proloage)

Postat in Sfaturi duhovnicesti de Parintele Zisu Iulian