Cunoaştere şi credinţă

Omul care iubeşte credinţa se foloseşte ca Dumnezeu de toate firile zidirii. Căci credinţa îi dă putere să facă zidirea nouă, după asemănarea lui Dumnezeu.Cunoaşterea nu cutează să facă ceea ce nu e dat firii. (Sfântul Isaac Sirul, Cuvinte despre nevoinţă, Cuvântul LXII. Despre cele trei feluri de cunoaştere)

A progresa înseamnă a învinge răul prin bine şi binele prin mai bine. Ştiinţa a fost o preocupare naturală a şcolilor creştinismului răsăritean şi apusean medieval. Baza celor şapte arte: gramatica, retorica, dialectica, aritmetica, muzica, geometria, sunt şapte coloane care se ridică către cer şi se încununează cu teologia. Chiar dacă s-ar declara autonomă ştiinţa modernă s-a născut sub aripile Bisericii, si numeroşii oameni de ştiinţă crescuţi în şcolile ei au purtat straie preoţeşti. Sfântul Ambrozie a stabilit principiile cântării bisericeşti, călugării Guido d’ Arezzo a creat solfegiul şi portativul, iar Hucbald muzica polifonică, preotul Weber fiind creatorul operei moderne, Sf. Eligius întemeiază cea dintâi şcoală artistică. Fer. Augustin pune bazele filozofiei istoriei, Casiodor salvează comorile lumii antice şi călugărul Alcuin organizează învăţământul Franţei, iar patriarhul Mesrop alfabetul armean , georgian şi caucazian şi Sf. Chiril alfabetul chirilic. Călugărul Bernhard introduce în Europa matematica arabă, abatele Suger construieşte cea dintâi maşină cu aburi, călugărul savant Bacon este părintele opticii moderne, dând prima explicaţie ştiinţifică a curcubeului şi a analizat propagarea lumini. Albert cel Mare descoperă scripetele, zincul, arsenicul, canonicul Ioan Meister inventează observatorul astronomic, călugărul Joffre pune bazele primului spital neurologic şi psihiatric din Valencia, pe când preotul Bonilau vorbea despre termometrul cu lichid. Tot oameni ai Bisericii au fondat prima şcoală superioară, normală, de meserii, au scris primele tratate de botanică, biologie, zoologie, iezuitul Frank întemeiază Academia de ştiinţe orientale din Viena. Călugărul Divisch descoperă paratrăsnetul, diaconul Giova magnetismul şi compasul, preotul Montanus şi canonicul Copernicus au stabilit sistemul solar. Diaconul Roller a descoperit electricitatea din nori, iezuitul Lanta a învăţat pe orbi metoda citirii, iar călugărul Pontius instrucţia surdo-muţilor. Maşinile de ţesut prin cădere de apă, primele aşezăminte sociale, organizarea sindicatelor şi proiectul de lege pentru pensiile muncitorilor sunt contribuţia oamenilor Biserici. Părintele cristalografiei, mineralogiei moderne este clericul Haui, creatorul geneticii şi descoperitorul legilor eredităţii e tot un fiu al Biserici, călugărul Mendel. Abatele Rousselor este creatorul fonetici, iar călugărul Gelbert al pendulei. Am adus doar o parte din numele celor care slujind în Bisericii şi Altare au demonstrat că religia creştină e religie culturală şi progresistă. Istoria creştinismului este istoria culturii europene. Creştinismul îşi pune pecetea sa de creator al valorilor sacre asupra celor mai de seamă opere, deschide drumurile şi lărgeşte orizonturile, Biserica binecuvântând aceste eforturi. Ştiinţa fără religie poate dăuna omenirii dar împreună sunt cheia progresului şi nădejdea viitorului.

„Ai voit, zice, şi toate au stătut înaintea ta” (Iov 23, 13).

pr. Zisu Iulian

Postat in Articole personale, Stiinta si Religie de Parintele Zisu Iulian