Proorocul Ilie

,,Sa cunoasca astazi poporul acesta ca Tu singur esti Dumnezeu”.

Paginile Scripturii sfinte şi viaţa personală a fiecăruia demonstrează că Dumnezeu are la îndemână „Căile şi planurile Lui ” ca să ne aducă aminte;.,,Cine este Dumnezeu, mare ca Dumnezeul nostru ”. Sf. apostol Pavel confirmă grija permanentă pentru noi, zicand:,, În multe rânduri şi în multe feluri grâindu-le odinioară părinţilor noştri prin profeti ”…
Atunci când şi-au făcut zei închipuiţi din idoli ca Baal, Cuvântul a fost răspicat; ,,Până când veţi şchiopăta de amândouă picioarele?”, amintindu-le porunca data pe Sinai:,, Să nu ai alţi Dumnezei afară de Mine ”. Ieri a fost Sinaiul azi este Carmelul şi proorocul Ilie din Teba Galadului. Cartea Regilor lui Israel cu Ahab si Izabela face trimitere la el, fiindca lumea Vechi Testamentara nu poate uita portretul, taria cuvantului , zelul, propovaduirea si minunile lui. Nasterea ne spune tatal sau Sovach este plina de mister „caci ingerii il infasurau in scutece de foc ”. Schivnnicia lui ramane un model anahoretic, placut de popor. Cine oare mai putea intr-o lume care-l pierduse pe adevaratul Dumnezeu sa convinga ca el totusi este acolo sus”? De aceea ” Fosta cuvantul Domnului catre Ilie ”. Semnul trimiterii sale este de durata si va afecta vizibil tara lui Israel, pamantul si oamenii cu seceta mare timp de 3 ani si jumatate. Personajul este real si nu inventat , caci oamenii au trait acele clipe in preajma . Femeia vaduva din Sarepta Sidonului depune marturie ptr.minunile facute in casa ei incepand cu inmultirea uleiului, fainii si invierea fiului. Iordanul se despica prin trecerea lui, cojocul cazut pe Elisei il imbraca cu putere iar cerul este brazdat ca un fulger ” de caruta si caii lui Israel ”. Nedreptatea facuta lui Nabod prin furtul propietatii ramane un act pe care instanta divina il sanctineaza , iar cuvintele profetice ale lui Ilie se implinesc referitor la sfarsitul tragic al familiei regale ” stapaniii cei tiranici si cu narav de fiara ”. Curajul , virtutea si barbatia sunt in credinta sa in Domnul Savaot care-i asculta ruga . In zadar srigau popii lui Bal ca zeul lor sa se trezeasca deoarece stia ca numai Dumnezeul Ostirilor este viu. Atunci poporul a cunoscut minciuna si adevarul iar ghilotina a cazut peste capetele intrusilor. Vorba lui ramane directa, apasatoare si convingatoare. Cat de greu esa intorci un om din narav, doar un popor ratacit. O face Ilie, iar marturia ” puterii ” sale sta in icoana ridicari la cer ca un testament al sfinteniei si nemuririi noastre. Crezul lui ramane permanent intr-un Dumnezeu nepartinitor, care stie insa sa faca dreptate. Ca om a lui Dumnezeu osandeste nelegiuirea si pacatul si isi primejduieste viata. In Horeb si de aceasta data se dovedeste atotprezenta in ” adiere de vant ” si hranirea miraculoasa ptr. ca dreptii sunt placuti Lui Dumnezeu. Iata paralelismul aprecierii facut de Mantuitorul Hristos „Toti proorocii si Legea au proorocit pana la Ioan. Si daca vreti sa intelegeti,el este Ilie, cel care va sa vina ”. Misionar a Lui Hristos il vedem in viziunea Taborului si exclamarea apostolului ” Doamne sa facem aici trei colibi , una tie , una lui Moise si una lui Ilie ”. Stranepotii aceluiasi popor au interpretat cuvintele Golgotei ca o trimitere la Ilie ” Elli, Elii …” aducandu-si aminte aminte si de profetul Maleahi care anunta intoarcerea sa. Ilie este bratul justitiei divine ” precum in cer asa ai pe pamant ”. Rugaciunile din finalul acatistului inchinat proorocului surprind aceasta sete de dreptate care trebuie instaurata de o dreapta justitie cu temerea de Dumnezeu. Universul creat de Dumnezeu impune respectarea regulilor deoarece impasul, razvratirea , pacatul produce haos care nu incap decat in mintea lui Satanail. Ahav era deja un instrument de intinare a sfintenie intr-un pamant sfant si la un popor ales. Ilie se justifica corespunzator aratandu-le adevarata dimensiune in care au intrat. Tara era impartita in doua regate si inchinarea in 2 centre spirituale , iar semintiile cele 12 impartite. Un popor ca ei trebuie sa aiba un singur Dumnezeu si de aici decurge totul ” neamul sfant si Tara lor sfanta”. Astfel trimiterea profetului puncteaza istoria caci Eliaahu inseamna ” Dumnezeul meu este Domnul ”. El a ramas in constiinta lumii ca ” Omul Lui Dumnezeu ” care a avut o viata ingereasca. Nu intamplator se naste in Tesva de unde primeste apelativul. Dupa traditie orasul era patronat de popii idolesti si se inpunea modelul unui adevarat slujitor a lui Dumnezeu.
” Auzima, Doamne, auzima acum cu foc, ca sa cunoasca astazi poporul acesta ca Tu singur esti Dumnezeu”. Altarul de pe Carmel inchipuia deja altarul Bisericii inconjurat de cele 12 pietre care sunt apostolii Domnului.Lemnele puse pe foc sunt mucenicii care vor arde ca tortele ptr. Evanghelie iar jertfa este insusi Hristos.Cele patru vase cu ape sunt cei patru evanghelisti iar turnarile trei reprezinta Treimea care revarsa foc din cer ca o actualitate a pogorarii sf. Duh. Coplesitoare minune impune rugaciunea si marturisirea pe care poporul o cam uitase”Domnul este Dumnezeu !”
Vedeti cultul bizantin marcheaza vocational biografia si cultul inchinat proorocului Ilie. Slujba sfantului este inchinata valvataii, amintindu-ne de sabia lui Mihail arhanghelul care pazea raiul. De retinut paragraful citat in vietiile profetilor cu datare in sec 1 i.d Hr.”Drept raspuns tatal Savac primii acest raspuns-Fereste-te sa destainui acest secret. Lumina va fi locuinta fiului tau, cuvantul sau va aduce adevarul si hotararile Domnului ”. Parintii greci si latini merg pana la marcarea semintiei lui Aroon din care provenea incercand sa sugereze” slujirea ” in Legea cea noua pe care o anticipa dar si motivatia intemeiata a ridicarii lui la cer. Cheia implinirilor raman atat rugaciunea fierbinde cat si postul adevarat. ”Viu este Dumnezeul lui Israel inaitea caruia slujesc eu ”. Sa nu uitam cultul sfintilor a aparut in Palestina pe locurile evenimentelor mantuirii noastre. In muntele Carmel este atestata pestera sfantului Ilie purtand inscriptia ” Ilie, adu-ti amint ”. Inca din 333 pelerinii depun marturie. La anul 391 sf. Grigorie de Nazians ii dedica un poem. Egeria la 381-384 vorbeste despre Tesva, Horeb si grota , iar Nichifor Calist in Istoria bisericeasca pomeneste ca Sf. Elena a ctitorit aici o biserica. Inscriptiile din sec. 5-6 dovedesc raspandirea cultului in Arabia. In Siria avem deja o biserica inchinata proorocului despre care vorbesc actele sin. 4 ec. de la Calcedon. Chiar in Petrion cu ocazia unei campanii militare in Persia armatele imparatului bizantin Zenon construiesc o biserica in cinstea sf Ilie care se arata in fata armatei. Novgorodul are 2 biserici cu acest hram iar la 1488 voievodul sf. Stefan cel Mare ctitoreste in cinstea lui o manastire langa Suceava. In Grecia exista astazi 120 de biserici inchinate lui, in Liban 262 si in jur de 100 in tara noastra. De regula Bisericile orientale sarbatoresc pomenirea prorocului la 20 iulie dar sunt si exceptii cand este sarbatoril la 14 iulie impreuna cu ucenicul Elisei ale carui moaste au fost asezate la Constantinopol pe 20 iulie in biserica Sf. Apostoli ptr. a nu fi profanate de imparatul Iulian Apostatul. Pe timpul imparatilor bizantini Vasile Macedoneanul -886si Leon al VI -911 a carui mama i s-a aratat in vis spunandu-i ca fiul ei va ajunfe imparat, sf. Ilie este asezat in sinaxarul decorativ al Sf. Sofia cu data de pomenire la 20 iulie. Codex Sinait 687 din sec. XI-XII, miniele grecesti, slavone si romanesti povestesc in slova si cant crestin viata acestui prooroc, facand-o sa ajunga pana la noi.
” Acum am cunoscut cu adevarat ca esti un om deosebit, iar cuvantul lui Dumnezeu este in gura ta „”.( III Regi XVII, 26 ).
” Mijloceste, proorocule al lui Dumnezeu, pastoritilor nostri ravna fierbinte catre Dumnezeu, purtare de grija pentru mantuirea sufleteasca a pastoritilor, intelepciune in purtare si invatatura, cucernicie si tarie in ispite; judecatorilor daruieste-le nepartinire si lepadare de pofta castigurilor, dreptate si mila fata de cei obijduiti ; tuturor carmuitorilor purtare de grija fata de supusi, mila si dreapta judecata; ca astfel, in pace si cucernicie sa petrecem veacul acesta”.(rugaciunea acatistului).

pr. Zisu Iulian

Postat in Articole personale, Sfintii zilei de Parintele Zisu Iulian