Schimbarea la Faţă a Domnului
” Doamne, bine este să rămânem aici !”
Sărbătoarea acestei zile dovedeşte că Învatatorul este Fiul lui Dumnezeu. Nici atunci şi nici încă azi omul nu era pregătit pentru transcendent. Poporul ales nu pricepea ce se întâmpla cu Moise în Sinai, profetul minunându-se de rugul aprins, iar apostolii acum pe Tabor sunt copleşiţi de Minune. Lumea este reală cu personaje sfinte ce-L străjuiesc: precum Moise şi Ilie, iar în Legea cea Nouă sunt trei apostoli propovăduitori, mucenici şi martiri ai acestui crez. Într-o bună zi Mântuitorul le spunea;,,Sunt unii dintre cei ce stau aici care nu vor gusta moartea, până nu vor vedea Împărăţia lui Dumnezeu.” Nu întâmplător ca să se roage pe Tabor sunt chemaţi Petru, Ioan şi Iacob. Citiţi-le, biografiile şi veţi înţelege alegerea. ,, Cine zic oamenii că sunt Eu ? Ei au răspuns; Unii Ioan Botezatorul, alţii Ilie, alţii, Ieremia, sau unul din prooroci.” Mărturisirea lui Petru este categorică ,, Tu eşti Hristosul , Fiul lui Dumnezeu !”. Minunile văzute îi întăresc şi pot astfel înfrunta pe nebunul Nero,persecuţiile şi… mor rentru. Hristos. Ioan evanghelistul trăieşte mai mult ca să vadă împlinirea Evanghelie şi primeşte mesajul Apocalipsei ca o împlinire a tuturor celor făgăduite: ,,Vino, Doamne IIsuse .” Apostolul Iacob este înttâiul episcop al Ierusalimului martirizat pentru.Adevăr. Autenticitatea sfinţenie Taborului vine direct de la Dumnezeu;,, Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru care am binevoit; de El să ascultaţi.” Mesajul marchează momentul si evenimentul care intră în istoria umanitaţii, transfigurând-o. De atunci încoace lumea află continu despre Tabor şi constată că au nevoie de mereu de El. Totul este rugăciune şi contemplare iar coordonatele rămân aceleaşi; Treime , cer, pământ şi omul. Interesul este comun iar Taborul este doar un colţ de Rai ca o locaţie şi scara spre cer. Înălţimea aleasă ca Sf. Altar, este dovada că între Dumnezeu şi oameni nu mai sunt decât îngerii şi sfintii, iar lumea primeşte răspunsul cautarii; ,, Acesta este Fiul” .. nu altul. Ascultarea pe care o datorăm rămâne în credinţă şi fapte bune. Putem afirma cu temei că praznicul de azi este ca o evanghelie a Identităţii, la care trebuie să ne întoarcem pentru a avea stabilitate. Dumnezeu este lumină în universuri, de aceea transfigurarea nu este decât ,, Lumina lumii”. Învierea este înveşmântată în lumină, iar crezul creştinilor este o mărturisire ;,,Lumină din lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat”.
Ca să ne fie bine trebuie mai întâi să urcăm cu rugăciune sinceră şi sa ne schimbăm viaţa păcătoasă. Atentie ! acolo nu ajunge orisicine ; numai cel care işi doreste;” SCHIMBAREA.” şi care ascultăi de El.
Pr. Zisu Iulian
Postat in Articole personale de Parintele Zisu Iulian