Intru aceasta zi, cuvant despre manie, ca cel ce tine manie asupra aproapelui, se da in stapanirea diavolului.

Al lui Dumnezeu sunt si nu al tau, diavole”.

Ne spunea noua Isaac monahul: „Mi s-a intamplat oarecand galceava cu un frate si aveam asupra lui manie. Deci, lucrandu-mi lucrul meu, imi aduceam aminte si ma scarbeam ca un smintit, si am petrecut toata ziua aceea in zadar, nestiind ce voi face. Si iata, un tanar a intrat la mine prin usa si, nefacand rugaciune, mi-a zis mie: „Te-ai smintit, da-te mie, ca sa te indreptez eu”. Iar eu i-am zis lui: „Du-te de aicea si niciodata sa nu mai vii, ca tu nu esti de la Dumnezeu”. Si mi-a zis mie: „Mi-e jale de tine ca iti pierzi lucrul tau, insa, iata, al meu esti”. Iar eu i-am raspuns lui, iarasi: „Al lui Dumnezeu sunt si nu al tau, diavole”. Si mi-a zis mie: „Cu adevarat, Dumnezeu ne-a dat noua pe cei ce tin manie si au pomenire de rau, iar tu ai trei saptamani de cand te-ai maniat si vrajmas esti aproapelui tau”. Iar eu i-am zis lui: „Minti”. Mi-a zis mie: „Sa stii ca gheena cea arzatoare ii are pe cei ce tin pomenirea de rau. Tu ai rautate catre dansul, iar eu sunt pus peste cei ce au pomenire de rau, si, iata, al meu esti”. Si a pierit. Deci, dupa ce am auzit acestea, m-am dus la fratele acela si m-am inchinat lui si ne-am impacat. Si, intorcandu-ma, am aflat cele lucrate de mine cu mana si rogojina pe care ma inchinam arse de diavolul.
( Proloage)

Postat in Cuvinte pentru suflet de Parintele Zisu Iulian