Intru aceasta zi, cuvant al Sfantului Simion cel Nou.

Cel ce se teme de Dumnezeu, nu se teme de navalirile dracilor, nici de neputincioasele lor porniri, nici de certarea oamenilor celor vicleni.

Multi au fericit viata pustnicilor, iar altii cele sobornicesti, adica viata de obste, iar altii pe cei ce s-au facut povatuitori, ca sa intelepteasca si sa invete pe oameni, si sa aseze manastiri, in care, in multe feluri, sa se hraneasca si trupeste si duhovnicest. Eu, insa, nu fac alegere intre toate acesta; nici nu laud pe una, nici nu defaim pe cealalta, ci, totdeauna, si in toate lucrurile, laud de trei ori fericita viata, ca pentru Dumnezeu si in Dumnezeu. Precum, din diferite mestesugiri se alcatuieste viata omeneasca, unii lucrand una, iar altii, altele, si asa isi implinesc nevoile, luand unul de la altul, asa traiesc oamenii, dand firii trupesti trebuinte. Tot astfel, se poate vedea si la cei duhovnicesti, unul, adica, se nevoieste la acest fel de viata, iar altul, la alta fapta buna si asa, isi petrec viata lor, pentru Dumnezeu si in Dumnezeu. Insa in privinta acestor doua feluri de vietuire, toti gandesc la fel, si anume, la chipul Domnului nostru Iisus Hristos, Omul ceresc si Dumnezeu, cel imbracat in omul cel pamantesc si cuvantator.
Ca omul, chipul Celui ceresc purtand, si barbat desavarsit al plinirii lui Hristos fiind, poate sa povatuiasca bune, la calea dumnezeiestilor porunci si a pastoriei lui Hristos. Iar cel ce nu cunoaste aceasta taina, aceluia mai de folos ii este, ca sa fie povatuit el, decat sa povatuiasca el pe altii, spre pierzare. Insa, pe cei ce cu osardie se apropie, Dumnezeu nu-i lasa sa cada de tot, ci, vazandu-i pe ei neputinciosi, lucreaza impreuna cu ei, si le ajuta, iubindu-i pe dansii si vrand sa le intinda lor mana Puterii de sus, si sa-i ridice la Sine. Si, astfel, le ajuta, si la aratare si in taina, prin intelegere si nestiut, pana ce vor urca toata scara si se vor apropia de El si toti, prin toate, una vor fi si la uitarea tuturor celor pamantesti vor ajunge si pe El, Unul, Il vor cunoaste, ori in trup, ori afara de trup, nu stiu. Si, petrecand impreuna cu El, vor primi negraitele bunatati. Sa nu-ti strici randuiala si petrecerea ta, cand vrei sa zidesti pe aproapele. Vezi, dar, ca lucrul acesta este cumplit si nu este lesnicios. Ca nu cumva, ajutandu-l tu pe acesta, sa strici asezarea ta si nici asezarea aceluia sa nu poti sa o zidesti si sa o vindeci. Cel ce se teme de Dumnezeu, nu se teme de navalirile dracilor, nici de neputincioasele lor porniri, nici de certarea oamenilor celor vicleni. Ca, precum o vapaie de foc mistuieste totul, in locuri nepatrunse si neluminoase, noaptea si ziua, asa, razele dumnezeiescului foc, care se trimit, in chipul focului, de catre Domnul, goneste de la noi, pe draci care fug, ca sa nu fie arsi de El. Unele puteri, adica, sunt de la noi, iar altele, se dau noua de sus, de la Dumnezeu. Pe cat ne curatim prin osteneli sfintite, pe atata ne luminam, cu lumina umilintei. Si, pe cat ne luminam, ne curatim cu lacrimile. Una, adica aducand-o de voie, iar, pe alta, o primim, dandu-ni-se de sus. Unde este smerenia adanca, acolo sunt lacrimi din destul si, unde sunt acestea, acolo este si venirea Sfantului Duh. Iar Acesta venind, prin ajutorul cel de la Domnul, se face toata curatia si sfintenia. Si vazut este omul acela de Dumnezeu si Dumnezeu il vede si il cerceteaza pe el. Ca zice: Spre cine voi cauta? Fara numai spre cel bland si lin si spre cel ce se cutremura de cuvintele Mele. Dumnezeului nostru, slava!
( Proloage)

Postat in Cuvinte pentru suflet de Parintele Zisu Iulian



v. 3.0 Copyright © 2004-2013 Catedrala Navigatorilor. Web design & development Dan Crăciun.